Liderii proruşi din Transnistria s-au separat de Republica Moldova la începutul anilor ’90, pe motivul că aceasta se va uni cu România.
Acest lucru nu s-a întâmplat, dar cele două părţi au intrat în 1992 într-un război de scurtă durată, a cărui rezolvare încă nu a fost găsită. Liderul de la Tiraspol s-a întâlnit cu preşedintele moldovean în aprilie, pentru prima dată din 2001, dar negocierile înregistrează rezultate puţine.
"Transnistria a declarat un moratoriu în privinţa contactelor sale (cu Republica Moldova) până când partea moldoveană nu va denunţa decisiv şi necondiţionat agresiunea comisă de Georgia", a anunţat Ministerul transnistrean de Externe într-un comunicat.
Acesta acuză Republica Moldova că se comportă ca Georgia, încercând "să schimbe formatul negocierilor, să reducă la minim rolul Rusiei şi să creeze condiţii pentru folosirea forţei pentru rezolvarea conflictului".
Ministerul moldovean de Externe susţinuse anterior declaraţia UE, subliniind "înrăutăţirea situaţiei din Osetia de Sud". Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, aflat în vacanţă, nu a comentat încă situaţia din Georgia.
Georgia a trimis trupe în Osetia de Sud săptămâna trecută pentru a prelua controlul asupra teritoriului, dar Rusia, care susţine separatiştii, a răspuns printr-o incursiune militară pe teritoriul Georgiei.
Un plan de pace în şase puncte pentru Osetia de Sud propus de UE şi de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa cere militarilor să se retragă şi să promită renunţarea la folosirea forţei.
Transnistria, ca şi regiunile georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, s-a declarat independentă după destrămarea Uniunii Sovietice. Nici una dintre ele nu este recunoscută la nivel internaţional.
Ca şi Georgia, Republica Moldova propune o autonomie extinsă pentru regiunea sa separatistă, dar liderii transnistreni susţin că nu se vor mulţumi decât cu independenţa.
Alegătorii din regiune au susţinut în număr covârşitor independenţa în cadrul unui referendum, precum şi unirea cu Rusia la un moment dat.