Trei din patru peşti din Noua Zeelandă conţin microplastice – raport

Microplasticele se găsesc în trei din patru peşti din Noua Zeelandă, o mare parte din păsările marine şi speciile marine indigene sunt ameninţate cu dispariţia, iar oceanele mai calde devin nelocuibile pentru speciile indigene, potrivit unui nou raport guvernamental sumbru privind starea oceanelor ţării.

 

Raportul de bilanţ marin al Ministerului Mediului, publicat joi, prezintă o imagine sumbră a speciilor ameninţate. Raportul a constatat că 90% dintre păsările marine indigene, 82% dintre păsările de ţărm indigene, 81% dintre speciile de nevertebrate marine evaluate şi 22% dintre speciile de mamifere marine au fost clasificate ca fiind ameninţate cu dispariţia sau în pericol de dispariţie.

 

Peste 4.100 de păsări marine au fost ucise de pescuitul cu paragate într-un an, iar oceanele mai calde şi mai acide deveneau nelocuibile pentru speciile taonga (preţioase) şi afectau sursele tradiţionale de hrană pentru Māori. Datele din raport arată că acidificarea oceanelor a crescut cu 8.6% între 1998 şi 2020, că temperaturile globale ale apei au crescut, iar valurile de căldură marine au devenit mai frecvente şi mai severe, potrivit The Guardian.

 

„Raportul are dreptate să spună că prezintă o imagine care dă de gândit„, a declarat ministrul Mediului, David Parker. El a indicat planul de reducere a emisiilor, interzicerea pungilor de plastic de unică folosinţă şi planurile de gestionare a apei dulci ca exemple de acţiuni guvernamentale pentru a reduce o parte din presiunea asupra mediului oceanic.

 

În ceea ce priveşte unele măsuri din raport, lucrurile fie s-au îmbunătăţit, fie au rămas la fel: în cadrul măsurilor la nivel naţional pentru poluarea cu nutrienţi sub formă de azot şi fosfor, mai multe situri au avut tendinţe de îmbunătăţire decât de înrăutăţire.

 

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Partidului Verzilor, Eugenie Sage, a declarat că raportul „spune o poveste de zeci de ani de neglijenţă guvernamentală în ceea ce priveşte sănătatea oceanelor noastre”.

 

„Sănătatea oceanelor noastre se deteriorează într-un ritm alarmant şi riscăm să pierdem pentru totdeauna habitate preţioase„, a spus ea, făcând apel la o mai mare reglementare a industriei pescuitului, la interzicerea mai multor materiale plastice de unică folosinţă şi la extinderea sanctuarelor oceanice.

 

Grupul de conservare Forest and Bird a calificat constatările drept o „criză” şi a afirmat într-o declaraţie că „adevărata dimensiune a crizei care afectează oceanele ar putea fi mult mai gravă, deoarece riscurile de dispariţie cu care se confruntă majoritatea mamiferelor marine, peştilor şi nevertebratelor rămân necunoscute, din cauza lipsei de cercetare”.

 

„Aotearoa Noua Zeelandă este o naţiune insulară… depindem de sănătatea ecosistemelor noastre oceanice„, a declarat Nicola Toki, directorul executiv al Forest and Bird. „Industria pescuitului suferă deja de efectele oceanelor degradate şi încălzite, cu stocuri de somon pe cale de dispariţie şi populaţii de hoki şi raci prăbuşite”.

 

Toki a cerut o acţiune politică urgentă, transpartinică, „pentru a oferi oceanului nostru protecţia pe care o merită”.