„Reprezentantul turc a cerut să se analizeze rolul pe care l-ar juca NATO în aplicarea rezoluţiei 1.973 a ONU privind Libia, în lumina pierderilor civile pe care bombardamentele în curs de desfăşurare ar putea să le provoace”, a declarat un diplomat din cadrul Alianţei.
Această solicitare „a provocat suspendarea şedinţei” în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 28 de state membre NATO privind Libia, începută în cursul zilei, care urma să fie reluată la ora 19.00 (21.00, ora României)”, a adăugat el.
Ankara apreciază că intervenţia începută sâmbătă, cu numeroase atacuri împotriva unor obiective libiene, „a schimbat parametrii şi pentru NATO, ceea ce ar trebui să se reflecteze în planificarea sa”, a explicat el.
Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, criticase anterior bombardamentele coaliţiei internaţionale asupra Libiei, apreciind că ele se îndepărtează „de la scop, care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.
„Turcia nu este de acord cu zona de interdicţie aeriană, deoarece ea presupune atacuri aeriene asupra teritoriului libian”, a declarat un alt diplomat.
„Şi chiar dacă ar fi de acord, ea nu a oferit nicio contribuţie la NATO în ceea ce priveşte resursele destinate respectării unei astfel de zone”, a adăugat el.
Din cauza acestei poziţii, planurile operaţionale pe care NATO le analizează de mai multe săptămâni în vederea asigurării unei operaţiuni de asistenţă umanitară, a respectării unui embargo asupra armelor şi a impunerii unei zone de interdicţie aeriană nu erau încă adoptate duminică seară.
Oficialii militari şi ambasadorii celor 28 de state aliate au continuat reuniunile începând de marţi, pentru a accelera planificarea acestor trei misiuni posibile.
Problema eventualităţii unei intervenţii a NATO şi a modalităţii sale de realizare nu a fost încă abordată oficial.
Ministrul belgian al Apărării, Pieter De Crem, prezentând contribuţia ţării sale la coaliţia condusă de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, a evocat duminică preluarea de către NATO a unor anumite operaţiuni.
Poziţia a fost împărtăşită de mai multe ţări europene, între care Danemarca, ea decizând să trimită avioane F-16 pentru a participa la misiunile asumate de coaliţie, fără a aştepta rezultatul dezbaterii aflate în curs de desfăşurare la NATO, care ar putea dura mai multe zile.
Franţa şi-a exprimat repetat opoziţia faţă de o intervenţie a NATO în Africa de Nord, considerând că aceasta nu ar fi văzută favorabil de lumea arabă.
Însă NATO este singura instituţie militară integrată şi va fi dificil pentru occidentali să se lipsească de ansamblul resurselor şi structurilor sale de comandă.
Între timp, amiralul american Samuel Locklear, comandant la Neapole al cartierului general al NATO, dar şi comandant al forţelor maritime ale ţării sale în Europa, ar putea asigura conducerea operaţiunilor navale de pe Mount Whitney, nava de comandă a flotei a VI-a americane.
Operaţiunile aeriene ale coaliţiei sunt coordonate începând de sâmbătă de comandamentul regional american de la Stuttgart, în sud-vestul Germaniei.