"Anul (2007) a fost într-o anumită măsură anormal. Niciun acord important nu a fost implementat, nicio iniţiativă privind problemele UE nu au fost lansate", a apreciat Rene Schwok, profesor de ştiinţe politice la Institutul European din cadrul Universităţii Geneva, adăugând că singura problemă importantă au fost discuţiile privind taxa percepută companiilor.
În februarie UE a sporit presiunea asupra Elveţiei, atunci când a susţinut că regimul elveţian de taxe este incorect şi discriminator pentru anumite companii străine, încălcând un acord din 1972.
Pe de altă parte, acordul bilateral privind libera circulaţie a persoanelor a intrat în vigoare în iunie, fiind valabil pentru cele 15 state "vechi" membre ale UE, dar şi pentru Malta, Cipru, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein. Acordul are însă o clauză care permite autorităţilor de la Berna să impună restricţii în odomeniul imigraţiei, dacă prea mulţi cetăţeni UE vin în ţară.
Parlamentul elveţian urmează să decidă, în 2008, în ce măsură va acorda aceleaşi drepturi cetăţenilor din România şi Bulgaria. Independent de hotărârea Parlamentului, însă, decizia va aparţine participanţilor la referendumul care va fi organizat în 2008 sau în 2009, întrucât o asemenea măsură impune revizuirea Constituţiei.
Conform Oficiului Federal pentru Migraţie al Elveţiei, Berna şi Bruxelles-ul sunt în favoarea unei deschideri progresive şi controlate a pieţei muncii elveţiene. Schwok apreciază însă că Partidul Popular Elveţian ar putea declanşa un referendum împotriva extinderii regimului de liberă circulaţie a persoanelor pentru România şi Bulgaria şi unul împotriva prelungirii acordului pentru primele 25 de state UE.