Ucraina cere summitului de la Riga o foaie de parcurs a aderării sale la UE

Oficiali din cadrul UE şi statelor membre ale blocului european se întâlnesc joi şi vineri cu şase vecini de la est, inclusiv Ucraina, la Riga, capitala Letoniei, care deţine preşedinţia UE. Preşedinţia letonă a catalogat reuniunea un „summit de supravieţuire” al Parteneriatului Estic.

Bruxellesul a semnat deja un Acord de liber-schimb cu Kievul, care urmează să fie împlementat de anul viitor.

„Acum vrem asigurări concrete, la Riga, care să arate că Ucraina este eligibilă să adere în viitor la Uniunea Europeană şi are şansa să devină candidat la aderare în viitor”, a declarat Klimkin pentru ziarul german Die Welt.

„Vrem să vedem lumină la capătul tunelului”, a spus el, adăugând că Ucraina aşteaptă totodată de la summit un angajament privind călătoria fără vize turistice a ucrainenilor în UE începând de anul viitor.

Parteneriatul Estic, iniţiat de Polonia şi Suedia, a fost lansat în 2009 cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile între UE şi Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Republica Moldova.

Însă acest program nu oferă perspectiva aderării la Uniune a fostelor republici sovietice, în pofida faptului că reia angajamentele folosite în cadrul procesului de extindere a blocului european.

Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat acorduri politice şi comerciale cu UE vara trecută şi vor să adere la blocul european.

Uniunea plănuieşte să consolideze relaţiile cu aceste trei ţări, diferenţiindu-le de ceilalţi membri ai Parteneriatului, Azerbaidjan, Armenia şi Belarus.

O luptă pentru influenţă între Bruxelles şi Kremlin – care a culminat cu conflictul armat din estul Ucrainei şi impunerea unor sancţiuni occidentale Moscovei – provoacă îngrijorări în Occident cu privire la izbucnirea unui nou Război Rece.

Rusia prezintă drept o lovitură de stat îndepărtarea de la putere, anul trecut, a fostului preşedinte prorus al Ucrainei prin proteste de masă şi îndepărtarea ţării de Moscova în vederea apropierii de Bruxelles.

Pierderea Ucrainei a reprezentat o lovitură pentru planurile preşedintelui rus Vladimir Putin de a înfiinţa o Uniune Vamală Eurasiatică în paralel cu UE.

Klimkin a promis că Ucraina va implementa „punct cu punct” acordurile de la Minsk în vederea încetării conflictului din ţara sa.

Rusia critică Ucraina pentru că nu şi-ar fi respectat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin aceste înţelegeri.

Potrivit declaraţiei politice care însoţeşte acordul de la Minsk, liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei susţin negocieri trilaterale între UE, Ucraina şi Rusia în vederea găsirii unor soluţii practice la îngrijorările Moscovei cu privire la implementarea Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber-schimb (DCFTA) dintre Ucraia şi Uniunea Europeană.