Ucraina, inflaţia şi energia, pe agenda preşedinţiei cehe a Consiliului UE

Praga a afirmat că doreşte să facă tot posibilul pentru ca mai mulţi bani şi arme din blocul comunitar să ajungă în Ucraina, "folosind toate instrumentele şi programele oferite de UE", conform listei oficiale de obiective ale preşedinţiei, citată de praguemorning.cz.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a promis că ţara sa "va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar şi material şi vom continua să susţinem cu tărie integritatea ţării".

Sarcina Cehiei a fost oarecum uşurată după ce Ucraina a primit săptămâna trecută statutul de ţară candidată la UE. Activitatea sa va consta acum în continuarea acestui proces.

Cu toate acestea, sarcina a devenit mai dificilă pe măsură ce unitatea europeană vizibilă în primele luni după invazia Rusiei în Ucraina a început să se destrame.

Există dezbateri mai aprinse dacă unele ţări, cum ar fi Germania, fac suficient pentru a sprijini militar Kievul. Problema acceptării importurilor de gaz rusesc a devenit, de asemenea, mai aprinsă.

Analiştii spun că Republica Cehă va acorda prioritate unor chestiuni mai puţin polarizante. Una dintre acestea va fi cimentarea unei politici mai echitabile şi mai durabile pentru refugiaţii ucraineni în cadrul UE.

"UE trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a ajuta la cea mai bună gestionare a valului de refugiaţi fără precedent", se arată în declaraţia de misiune a preşedinţiei cehe a UE. "Acest lucru va necesita mobilizarea tuturor resurselor şi expertizei disponibile, precum şi utilizarea coordonată a acestora."

A doua sarcină este de a avansa cu discuţiile privind reconstrucţia Ucrainei după încheierea războiului.

Acest lucru ar putea fi dificil, consideră analiştii. Dezbaterile se vor axa pe cât de mult ar trebui să contribuie ţările UE şi pe modul în care vor fi probabil cheltuiţi banii. UE s-ar putea să se împartă din nou între membrii săi strânşi la pungă şi cei cheltuitori.

Un oficial ceh din cadrul ministerului de externe a declarat, de asemenea, că se aşteaptă la o luptă cu privire la cine ar trebui să fie autorizat să participe la reconstrucţie.

În declaraţia de misiune a preşedinţiei cehe se afirmă în mod explicit că vor fi necesare resurse financiare din "întreaga lume liberă", ceea ce unii analişti au interpretat ca o referire la China.

Ca un corolar al războiului din Ucraina, a doua prioritate a Cehiei în calitate de preşedinte al UE va fi tranziţia energetică, a declarat Filip Kostelka, profesor la Institutul Universitar European.

"Este vorba despre găsirea unui teren comun pentru a deveni independenţi energetic de Rusia şi pentru a limita emisiile de CO²", a precizat el.

Din nou, sarcina Cehiei a fost uşurată uşor ajutată după ce Consiliul European a convenit, la 28 iunie, asupra a două dintre principalele abordări generale ale politicii Fit for 55, piesa centrală a UE în materie de mediu. Acesta a convenit asupra unui obiectiv la nivelul UE de 40% de energie din surse regenerabile în mixul energetic global până în 2030, precum şi asupra unui angajament de a spori integrarea surselor regenerabile în anumite sectoare ale economiei europene.

"Fit for 55 creează baza pentru decarbonizare", se arată în declaraţia preşedinţiei cehe. "Cu toate acestea, preşedinţia cehă se va concentra în special pe implementarea temeinică a principalului obiectiv pe termen scurt."

Deşi unele dintre politicile programului au fost acceptate de Consiliul European cu câteva zile înainte de începerea preşedinţiei cehe, o sarcină urgentă va fi obţinerea aprobării Parlamentului European pentru etichetarea energiei nucleare şi a gazelor naturale drept investiţii verzi.

Acest lucru va fi dezbătut probabil în luna iulie. Republica Cehă este de ani de zile unul dintre principalii susţinători ai energiei nucleare.

Cehia a mai deţinut preşedinţia UE o singură dată, în perioada ianuarie-iunie 2009.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.