Ucraina salută angajamentele NATO şi vrea continuarea liniei stabilite la Summitul de la Bucureşti

 

"Salutăm unitatea fermă demonstrată de Statele Unite, NATO şi Uniunea Europeană în respingerea solicitărilor nelegitime ale Rusiei. Tentativa Rusiei de a utiliza forţa unui veto asupra Ucrainei subminează suveranitatea Ucrainei şi dreptul de a aspira la a deveni membră NATO, lucruri care nu pot face obiectul negocierilor între părţi terţe. Nici ţara noastră, nici partenerii noştri nu vom depăşi niciodată această linie roşie. Occidentul a respins şi cererile Rusiei de limitare a scopului cooperării militare practice dintre NATO şi statele partenere. Rusiei i s-a transmis că încercările de configurare în mod unilateral a arhitecturii de securitate în Europa şi de crea zone de influenţă, lucruri care amintesc de vremurile Războiului Rece, sunt inacceptabile", afirmă Dmytro Kuleba, conform unui comunicat remis agenţiei MEDIAFAX de Ambasada Ucrainei în România.

 

"Ucraina aşteaptă să dezvolte în continuare relaţiile cu NATO, inclusiv prin reformarea domeniilor securităţii şi apărării, şi să îşi consolideze capabilităţile pentru a se apăra de agresiunea rusă. Summitul NATO de la Madrid, programat în iunie, ar trebui să intensifice angajamentul Alianţei de susţinere a principiilor fundamentale, inclusiv în privinţa politicii uşilor deschise. Vom continua să colaborăm strâns pentru a construi pe impulsul furnizat prin deciziile luate la Summitul din 2008 de la Bucureşti", a precizat ministrul ucrainean de Externe.

 

În "Declaraţia Summitului de la Bucureşti" (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta "aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO". "Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei", arăta "Declaraţia Summitului de la Bucureşti", fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

 

Rusia se opune vehement aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO.

 

"A doua idee centrală a săptămânii diplomaţiei din Europa: comunitatea internaţională a reafirmat că nicio decizie despre Ucraina nu va fi luată în lipsa Ucrainei. Acest lucru a distrus speranţele Rusiei de a face aranjamente cu Statele Unite prin evitarea celorlalte părţi. Nu va fi securitate în Europa fără securitatea Ucrainei. Orice discuţii despre securitatea Europei trebuie să implice UE şi Ucraina. Apreciem foarte mult faptul că partenerii noştri au fost în contact strâns cu Ucraina înaintea şi în cursul contactelor diplomatice cu Rusia de săptămâna aceasta, astfel că nu ne-am simţit lăsaţi pe dinafară", a subliniat Dmytro Kuleba.

 

Ministrul ucrainean de Externe atrage atenţia că, în pofida declaraţiilor oficiale, Rusia consolidează efectivele militare în apropierea frontierelor Ucrainei. "Afirmaţiile oficialilor ruşi că Rusia nu plănuieşte să invadeze din nou Ucraina nu trebuie să inducă în eroare comunitatea internaţională. Faptele vorbesc de la sine: Rusia continuă acumularea de trupe, tancuri, sisteme de artilerie şi unităţi navale de-a lungul frontierelor Ucrainei şi pe teritoriul ocupat temporar al Ucrainei", a atras atenţia Dmytro Kuleba.

 

Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei, a anunţat miercuri secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. "Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a afirmat Jens Stoltenberg, subliniind însă că discuţiile despre Ucraina nu vor fi simple. "Există diferenţe semnificative între ţările NATO şi Rusia" în privinţa Ucrainei, a precizat secretarul general NATO, reafirmând ideea că Administraţia de la Kiev are dreptul să stabilească propriile politici în materie de securitate şi că NATO va menţine posibilitatea admiterii de noi state. "Nimeni altcineva nu trebuie să aibă nimic de spus, sigur că Rusia nu are drept de veto" privind extinderea NATO, a insistat Stoltenberg. Statele membre NATO au propus, în cadrul dialogului cu Rusia, măsuri de control al armamentului şi de limitare a sistemelor balistice, pe bază de reciprocitate, a subliniat Jens Stoltenberg.

 

Administraţia Vladimir Putin se opune extinderii NATO spre est şi cere garanţii că nu vor fi instalate sisteme militare de atac în apropierea frontierelor ruse. Delegaţia rusă a denunţat, cu ocazia reuniunii NATO-Rusia, activităţile militare ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizând asupra riscurilor continuării procesului de extindere, a afirmat, miercuri seară, Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.