UE acceptă derogarea cerută de Cehia în privinţa Tratatului de la Lisabona

"S-a ajuns la un acord în privinţa derogării cehe", a declarat o sursă din apropierea preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene.

"Textul (solicitat de preşedintele eurosceptic ceh, Vaclav Klaus) a fost aprobat în forma propusă de Suedia", care asigură preşedinţia Uniunii Europene, a afirmat, la rândul său, un purtător de cuvânt al Guvernului ceh, Roman Prorok.

Preşedintele ceh eurosceptic dorea ca ţara sa să beneficieze de o derogare de la aplicarea Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale pentru a nu permite germanilor din regiunea Sudetă expulzaţi în 1945 să beneficieze de despăgubiri.

Potrivit unui diplomat european, Praga a obţinut ce solicita Vaclav Klaus, adică un tip de derogare similar celui obţinut în 2007 de Marea Britanie şi Polonia pentru alte motive.

Din punct de vedere juridic, este vorba despre un "protocol", care va fi supus ratificării ţărilor europene, însă ulterior, fiind probabil ataşat tratatului de aderare al următoarei ţări care se va alătura UE, respectiv Croaţia. Acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în 2011.

UE preconizează texte anexă şi pentru alte ţări, precum Ungaria şi Slovacia, care au manifestat temeri faţă de excepţia acordată Cehiei.

Înaintea summitului, Vaclav Klaus a asigurat că, odată ce va obţine derogarea, nu se va mai opune ratificării Tratatului de la Lisabona.

În Cehia mai există însă un obstacol în calea adoptării tratatului, menit să eficientizeze funcţionarea Uniunii Europene. Curtea Constituţională naţională trebuie să se pronunţe, în mod cert la 3 noiembrie, asupra unui recurs formulat împotriva textului, depus de parlamentari eurosceptici, apropiaţi ai lui Vaclav Klaus.

Majoritatea diplomaţilor se aşteaptă că instanţa va respinge recursul, lucru care ar înlătura ultimul obstacol care mai stă în calea intrării în vigoare a textului.

Tratatul trebuie să fie ratificat de toate cele 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare. Cehia este ultimul dintre ele care nu a finalizat încă acest proces pentru că preşedintele său a pus condiţii înainte de a semna documentul.

Tratatul de la Lisabona va înfiinţa primul post de preşedinte stabil al Uniunii Europene, pentru care candidaţii cu cele mai multe şanse sunt britanicul Tony Blair şi luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

Documentul mai prevede şi un Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, cu prerogative consolidate.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care înlocuieşte proiectul Constituţiei europene, abandonat în 2005, va pune capăt incertitudinii instituţionale care persistă în Europa de zece ani.