UE anunţă un plan în faţa urgenţei crizei imigranţilor

În faţa acestei situaţii fără precedent de la Războiul din Balcani, în anii '90, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmează să prezinte săptămâna viitoare - în declaraţia sa anuală despre "starea Uniunii" - noi măsuri.

Acestea ar urma să simplifice procedura de solicitare de azil şi să permită totodată autorităţilor europene să diferenţieze între refugiaţi ameninţaţi din cauza situaţiei din ţara lor de origine şi imigranţi din motive economice, care pleacă în exil nu din cauza unor motive de securitate, ci pentru ca să scape de sărăcie.

Aceştia din urmă ar putea să fie retrimişi în ţările de origine, în timp ce refugiaţii ar urma să fie repartizaţi între cele 28 de state membre ale UE.

La Calais, patru trenuri Eurostar care asigurau o legătură între Paris şi Londra au fost oprite marţi seara, după care şi-au continuat drumul în noaptea de marţi spre miercuri. Un al cincilea, oprit la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii, a fost tractat până în Gara Calais-Fréthun, unde a rămas peste noapte cu cei aproximativ 700 de pasageri.

Imigranţii au pătruns cu sutele pe căile ferate din Gara Calais-Fréthun, provocând oprirea traficului. SNCF a precizat că traficul a fost complet blocat, iar curentul oprit, în vederea evacuării imigranţilor.

Aceste incidente au avut loc la o zi după o vizită a premierului Manuel Valls, în cursul căreia acesta a apreciat că frontiera franco-britanică este "deplin controlată", în urma consolidării recente a mijloacelor de securitate.

La Budapesta, sute de persoane, expulzate din gara internaţională marţi, au manifestat pentru a doua zi consecutiv, miercuri, strigând "Libertate! Libertate!" şi cerând să fie lăsate să se ducă în Germania.

Peste 2.000 de imigranţi, inclusiv familii cu copii, s-au adunat în piaţa din faţa Gării Keleti. Autorităţile ungare, care au mobilizat forţe antirevoltă, subliniază că aceste persoane nu dispun de documente care să le permită să-şi continue călătoria.

- Reticenţe

Autorităţile germane au anunţat miercuri că numărul de cereri de azil înregistrate în august a depăşit 100.000, dintr-un total de 413.535 câte au fost depuse de la începutul anului.

În numele "demnităţii şi valorilor europene", Guvernul german a decis să-i primească pe candidaţii la exil, adoptând astfel o poziţie puţin împărtăşită de către partenerii săi europeni.

Poliţia cehă a decis să nu-i mai aresteze pe refugiaţii sirieni care tranzitează teritoriul ceh, care au depus o cerere de azil în Ungaria şi care încearcă să ajungă în Germania. Conform Regulamentului de la Dublin, solicitanţii de azil sunt obligaţi să rămână în ţara în care au pătruns în spaţiul comunitar şi să depună o cerere de azil.

Comisarul european însărcinat cu Imigraţia Dimitris Avramopoulos, un fost ministru grec de Externe, a anunţat marţi seara că planul care va fi anunţat săptămâna viitoare este menit să ajute ţări de intrare ca Italia, Grecia şi, probabil, Ungaria să înregistreze cererile de azil.

Avramopoulos a precizat că discuţiile purtate în prezent cu guvernelor Celor 28 sugerează că există speranţa unei "flexibilizări" în cazul anumitor reticenţe, provocate de propunerea prezentată în mai de către Jean-Claude Juncker cu privire la o repartizare a imigranţilor între statele membre.

"Majoritatea ţărilor doresc să contribuie. Anumite ţări, care erau un pic reticente, şi-au schimbat poziţia, deoarece îşi dau seama că această problemă este a lor tot atât de mult pe cât este a altora", a adăugat el.

Autorităţile elene au anunţat arestarea, la Salonic, a şase persoane - patru bulgari şi doi turci - suspectate că au trecut 103 imigranţi din Turcia în Grecia. Călăuzele cereau câte 2.000 de euro de persoană pentru a conduce imigranţii într-un camion până în Macedonia, unde au fost găsite.

O ambarcaţiune care transporta 16 sirieni s-a scufundat în largul Arkyalar, în apele Turciei, în timp ce încerca să ajungă pe Insula greacă Kos. Şapte pasageri au murit, iar cinci erau daţi dispăruţi, în timp ce alţi patru au fost salvaţi.

O ambarcaţiune la bordul căreia se aflau 40 de resortisanţi africani - 33 de bărbaţi, şase femei şi o fată - a ajuns, marţi seara, pe coastele Gran Canaria, principala insulă din arhipelagul spaniol situat în largul Marocului.