UE estimează că aderarea Ucrainei ar costa 186 de miliarde de euro. Multe state membre nu ar mai primi fonduri de coeziune

O exitindere mai largă a UE pentru a include şase ţări din Balcani, precum şi Georgia şi Moldova, ar însemna o povară suplimentară de aproximativ 74 de miliarde de euro asupra bugetului UE, conform documentului.

Extinderea urmează să fie unul dintre principalele puncte de discuţie în cadrul unei reuniuni a liderilor UE care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în oraşul spaniol Granada. Uniunea Europeană se pregăteşte să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, un anunţ oficial fiind aşteptat în decembrie, afirmă surse citate de Politico.

Documentul Consiliului, prezentat pentru prima dată de Financial Times, este primul exerciţiu oficial privind ceea ce ar putea însemna o eventuală extindere pentru bugetul UE.

EXCLUSIV MEDIAFAX: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici şi sociali

Războiul din Ucraina, ziua 1127. Franța anunță un ajutor militar de 2 miliarde de euro pentru Kiev / Ucraina și Rusia ar putea prelungi războiul în loc să accepte un acord de pace nefavorabil, potrivit Serviciilor de Informații SUA / Rusia refuză să restituie centrala nucleară de la Zaporojie

Nota Consiliului UE subliniază oportunităţile, cum ar fi o piaţă internă mai mare şi o mai mare influenţă politică pe scena mondială. Dar, de asemenea, avertizează asupra unor „provocări foarte importante” în chestiuni care variază de la bugetul agricol al UE, la statul de drept şi capacitatea de luare a deciziilor în UE.

Multe ţări care acum primesc fonduri ar deveni contribuabili neţi

O eventuală extindere ar însemna că toate ţările actuale ale UE „vor trebui să plătească mai mult şi să primească mai puţin”. Multe dintre ţările care primesc acum mai mulţi bani de la UE decât contribuie ar deveni contribuabili neţi.

Nota nu merge atât de departe încât să calculeze costurile pentru fiecare ţară europeană în parte, dar se concentrează asupra impactului preconizat asupra politicii agricole şi de coeziune. În ceea ce priveşte subvenţiile agricole ale UE, Ucraina ar fi principalul beneficiar, primind 96,5 miliarde de euro în şapte ani.

În ceea ce priveşte fondurile de coeziune, nivelurile ridicate de sărăcie din viitoarele ţări ale UE ar însemna că Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta nu s-ar mai califica pentru a primi fonduri de coeziune.

Este nevoie de o reformă a bugetului UE

Comisia Europeană a subliniat miercuri că viitorul buget al UE nu îl va reproduce pur şi simplu pe cel actual, ci mai degrabă că va trebui reformat, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care sunt strânşi banii şi unde sunt cheltuiţi.

Reformele ar avea loc ca parte a unei regândiri mai ample menite să pregătească UE pentru a primi noi membri, aşa cum a anunţat luna trecută preşedintele Ursula von der Leyen în discursul său anual adresat Parlamentului European.