Potrivit unui raport care urmează să fie dat publicităţii marţi de Comisia Europeană, numărul muncitorilor din ţările care au aderat în 2004 la UE şi care locuiesc, în prezent, în cele 15 state membre mai vechi ale UE a crescut de la 0,3 la sută din totalul populaţiei în 2003 la 0,5 la sută la sfârşitul lui 2007, majoritatea îndreptându-se spre ţări precum Irlanda sau Marea Britanie.
Totodată, numărul muncitorilor din Bulgaria şi România a înregistrat o creştere, în aceeaşi perioadă, de la 0,2 la 0,4 la sută, cei mai mulţi alegând să lucreze în Italia şi Spania.
Autorităţile de la Bruxelles au precizat că cei mai mulţi muncitori imigranţi sunt "tineri, necăsătoriţi şi apţi de muncă", 80 la sută din aceştia provenind din una dintre cele zece ţări care a aderat în 2004 la UE, în vreme ce 70 la sută din imigranţii bulgari şi români au mai puţin de 35 de ani.
Ţările membre UE au avut posibilitatea să restricţioneze accesul pe piaţa muncii a muncitorilor din noile statele membre pentru o perioadă maximă de şapte ani, la încheierea căreia trebuie să ridice restricţiile impuse.
Cele mai multe ţări din grupul celor 15, cu excepţia Germaniei, Austriei, Belgiei şi Danemarcei, au eliminat restricţiile pentru cetăţenii provenind din Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia şi Slovenia, restricţiile nefiind valabile pentru muncitorii maltezi şi ciprioţi.
Totuşi, toate cele 15 ţări, mai puţin Finlanda şi Suedia, au menţinut restricţiile pentru cetăţenii români şi bulgari, câteva din acestea precum Franţa, Italia, Belgia şi Luxemburg instalând regimuri mai permisive pentru anumite slujbe şi pentru muncitori cu o anumită calificare.
Statele membre au termen până la 31 decembrie să anunţe Comisia Europeană asupra intenţiei de a menţine resticţiile pentru cetăţenii din România şi Bulgaria pentru încă trei ani.