UE propune creşterea producţiei de gaz în patru ţări, între care şi România

"Grupul de coordonare în cazul gazelor" - o instanţă care regrupează experţi din cele 27 de state membre UE, precum şi reprezentanţi ai industriei gazelor - a elaborat vineri o listă cu "măsuri posibile" pentru a ajuta ţările cele mai afectate.

Acestea vor fi discutate luni, în cadrul unei reuniuni extraordinare a miniştrilor Energiei din cadrul UE.

Prima măsură consistă în "creşterea producţiei Norvegiei, Marii Britanii, României şi Poloniei, pentru compensarea pierderii gazului rusesc, până la capacitatea maximă a mijloacelor de producţie şi de transport", a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Olanda a declarat, de exemplu, că va putea creşte producţia cu 10 la sută în următoarele două săptămâni, a subliniat aceasta.

În al doilea rând, experţii europeni propun creşterea la capacitate "maximă" a retragerii de stocuri de gaz, ceea ce este deja cazul majorităţii ţărilor afectate de oprirea livrărilor de gaz rusesc.

Aceştia menţionează că ţările europene recurg deja la partajarea stocurilor disponibile. Ungaria a acordat ajutor Serbiei, iar Austria a propus ajutor Sloveniei.

În schimb, gazul natural lichefiat (GNL) oferă "un ajutor limitat" în această criză, majoritatea terminalelor necesare pentru transformarea sa în gaz nefiind conectate cu ţările cele mai afectate. Spania, de exemplu, nu este în măsură să furnizeze Europei de Est.

Grecia contează pe GNL pentru a asigura consumul naţional şi aşteaptă un transport duminică, acesta asigurându-i echivalentul pentru o săptămână de consum.

Experţii constată că majoritatea ţărilor afectate de oprirea livrărilor de gaz rusesc s-au îndreptat către forme alternative de energie, în timp ce consumul industriei a fost limitat în Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.

Pe termen lung, experţii au subliniat importanţa pentru Europa a ameliorării interconectărilor energetice în interiorul frontierelor şi către ţările din Balcani.

Aceştia apreciază, de altfel, că "necesitatea diversficării (surselor de aprovizionare) este mai importantă ca oricând". Gazul rusesc reprezintă 25 la sută din consumul european şi ponderea lui ar putea creşte, afirmă ei.

"Această criză demonstrează, de asemenea, nevoia unui plan de urgenţă şi a unui răspuns european coordonat" în privinţa gazelor, au conchis ei.

Criza dintre Rusia şi Ucraina părea vineri pe cale de a se rezolva: observatorii europeni "au început să lucreze" în Ucraina în vederea supravegherii reluării fluxului de gaz rusesc, a precizat Comisia Europeană.

Dar o reluare a livrărilor către Europa va fi posibilă doar în termen de trei zile de la redeschiderea vanelor ruseşti.