UE: Românii, printre europenii cei mai interesaţi de euroalegeri

Astfel, întrebaţi care este posibilitatea de a se prezenta la vot, 43% dintre europeni au declarat că în mod categoric doresc să se prezinte la urne, în timp ce 10% au negat orice posibilitate de a participa la scrutin.

Cei mai decişi să ia parte la alegerile care se vor desfăşura în toate statele UE în perioada 4-7 iunie sunt cetăţenii din Grecia şi Irlanda, 66 % dintre aceştia declarând că sunt categoric hotărâţi să ia parte la vot. Belgienii (64%) şi maltezii (60%) sunt de asemenea decişi să se prezinte la urne în ziua votului.

Cel mai mare număr de persoane "categoric hotărâte" să nu se prezinte la alegerile pentru Parlamentul European sunt în Marea Britanie (16%), Letonia (15%), Bulgaria şi Polonia (14%).

În România, rezultatele arată că 30 % dintre cetăţeni sunt "categoric hotărâţi" să se prezinte la urne la europarlamentare, în timp ce 6 % se declară absolut hotărâţi să nu ia parte la scrutin.

Pe de altă parte, românii figurează printre europenii cărora alegerile pentru PE de la începutul lunii iunie le stârnesc cel mai mult interesul. Astfel, în timp ce, la nivelul UE27, 53% dintre cetăţeni se declară interesaţi, iar 46 % dezinteresaţi de scrutinul pentru PE, în România, 64% dintre cetăţeni sunt interesaţi de alegeri, iar 34% sunt dezinteresaţi. Interesul românilor este devansat de cel al irlandezilor şi al maltezilor, unde 72% dintre cetăţeni s-au declarat interesaţi de euroalegeri.

Cel mai mare nivel de dezinteres a fost înregistrat în Letonia (75%) şi Cehia (63%), Suedia (58%), Slovacia (57%) şi Lituania (53%).

Sondajul arată că, la nivelul UE27, 42% dintre respondenţi au ales drept criteriu principal pentru selectarea candidaţilor "experienţa în probleme europene". Potrivit datelor sondajului, criteriul nu pare a avea o importanţă foarte mare pentru alegătorii din România. Astfel, experienţa candidatului în probleme europene este principalul criteriu pentru 62% dintre sloveni, 56% dintre belgieni şi 54% dintre polonezi. Britanicii (30%), olandezii (32%), românii şi grecii (30% în ambele cazuri) acordă cea mai puţină importanţă acestui criteriu.

În schimb, românii (43%), alături de letoni (51%) şi unguri (50%) acordă importanţă experienţei candidatului la nivel naţional, în timp ce slovacii, olandezii şi danezii acordă acestui criteriu cea mai puţină atenţie.

De asemenea, românii (50%), alături de bulgari (51%) şi lituanieni (46%) acordă cea mai mare atenţie poziţiei candidatului în probleme naţionale, cei care consideră cel mai puţin relevant acest criteriu fiind estonii (19%), portughezii şi ciprioţii (22% fiecare).

PE, la comanda căruia institutul TNS a realizat acest sondaj, atrage atenţia că acestea sunt datele preliminare ale studiului care a fost realizat în perioada 4-15 mai pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni europeni, cu vârsta mai mare de 18 ani (Austria 16 ani). Sondajul de opinie TNS a fost realizat în principal prin telefon, cu un anumit număr de interviuri directe cu respondenţi din unele state membre.