UE şi SUA trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru rezolvarea crizei migraţiei, susţine un parlamentar rus

Gavrilov, preşedintele Comitetului pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi pentru Asociaţiile Publice şi Religioase din camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse, a participat joi la audierile de la sediul ONU ale Uniunii Interparlamentare (UIP) pentru elaborarea Pactului Global privind Migraţia.

"Unele ţări pot lua anumite angajamente pe cont propriu, însă [Pactul] nu ar trebui să devină un instrument de presiune împotriva guvernelor naţionale şi a Parlamentelor naţionale, în contextul stabilirii criteriilor privind migraţia, a măsurilor pentru reglementarea migraţiei şi posibila introducere în legislaţia naţională", a spus Serghei Gavrilov.

Rusia doreşte ca documentul să includă o clauză potrivit căreia nicio ţară nu trebuie să se amestece în afacerile interne ale statelor suverane.

"În mod deosebit, acest lucru se referă la UE şi SUA. Acţiunile Occidentului conduc la distrugerea unor state, la destabilizarea acestora, la intensificarea extremismului şi la încurajarea migraţiei - politică şi economică. Considerăm că este important ca UE şi SUA să aibă o responsabilitate personală în ceea ce priveşte lupta împotriva migraţiei economice", a mai declarat Serghei Gavrilov.

Parlamentarul rus susţine că abordarea Uniunii Europene privind împărţirea responsabilităţii este inacceptabilă, întrucât doar anumite ţări trebuie să măsuri pentru îndreptarea unor economii prejudiciate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

"Rusia nu a încurajat activitatea unor extremişti care au declanşat războaie civile şi fluxuri de imigranţi, iar în ceea ce priveşte dreptul internaţional, nu ar trebui să fim responsabili pentru ţările care au încurajat terorismul", a transmis Gavrilov.

Ţările membre ale ONU, cu excepţia Statelor Unite, au lansat marţi negocieri care să conducă la semnarea în luna decembrie, în Maroc, a unui Pact Global privind Migraţia. Printre obiectivele documente se regăsesc reducerea poverii pentru ţările de destinaţie, creşterea autonomiei refugiaţilor, implicarea ţărilor terţe şi crearea condiţiilor pentru întoarcerea în siguranţă a refugiaţilor în ţările de origine.