UE va avertiza Franţa, Italia şi alte state membre cu privire la bugetele nereglementate

Această decizie vine într-un moment deosebit de dificil pentru Franţa, unde atât extrema stângă, cât şi extrema dreaptă acumulează promisiuni de cheltuieli înainte de sondajele anticipate declanşate de înfrângerea zdrobitoare a preşedintelui Emmanuel Macron în alegerile europene, potrivit AFP.

Va fi prima dată când Bruxelles-ul mustră naţiunile de când UE a suspendat regulile după pandemie şi criza energetică declanşată de războiul din Ucraina, în timp ce statele au sprijinit întreprinderile şi gospodăriile cu bani publici.

UE a petrecut doi ani revizuind normele bugetare pentru a le face mai uşor de aplicat şi pentru a oferi o marjă de manevră mai mare pentru investiţii în domenii critice precum apărarea.

Dar rămân două obiective sacre: datoria unui stat nu trebuie să depăşească 60% din producţia naţională, iar deficitul public - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile publice - nu trebuie să depăşească trei procente.

Comisia Europeană va publica miercuri evaluări ale bugetelor şi economiilor celor 27 de state membre ale UE şi va sublinia probabil că aproximativ 10 ţări, printre care Belgia, Franţa şi Italia, au deficite mai mari de trei procente.

Executivul UE a ameninţat că va lansa proceduri de deficit excesiv, care declanşează un proces ce obligă o ţară cu datorii excesive să negocieze un plan cu Bruxelles-ul pentru a reveni pe calea cea bună.

O astfel de măsură ar avea nevoie de aprobarea miniştrilor de finanţe ai UE în luna iulie.

În teorie, ţările care nu reuşesc să remedieze situaţia pot fi sancţionate cu amenzi de 0,1% din produsul intern brut (PIB) pe an, până când se iau măsuri pentru remedierea încălcării.

În practică, însă, Comisia nu a mers niciodată atât de departe încât să aplice amenzi, de teamă că ar putea avea consecinţe politice nedorite şi ar putea afecta economia unui stat.

Care sunt ţările cu cele mai mari rate ale deficitului în PIB

Ţările UE cu cele mai mari rate ale deficitului în PIB anul trecut sunt Italia (7,4%), Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franţa (5,5%) şi Polonia (5,1%).

Acestea se vor confrunta „probabil" cu procedurile de deficit excesiv, alături de Slovacia, Malta şi Belgia, care au, de asemenea, deficite de peste trei procente, potrivit lui Andreas Eisl, expert la Institutul Jacques Delors.

Situaţia este complicată pentru alte trei ţări, a spus Eisl. Spania şi Cehia au depăşit limita de trei procente în 2023, dar ar trebui să revină în linie în acest an.

Între timp, raportul deficit-PIB al Estoniei este de peste trei procente, dar datoria sa este de aproximativ 20% din PIB, semnificativ sub limita de 60%.

Comisia va analiza datele statelor în 2023, dar „va lua în considerare şi evoluţiile aşteptate pentru 2024 şi ulterior", a declarat expertul pentru AFP.

Statele membre trebuie să trimită planurile lor de cheltuieli multianuale până în octombrie pentru a fi analizate de UE, iar comisia îşi va publica apoi recomandările în noiembrie.

Conform noilor reguli, ţările cu un deficit excesiv trebuie să îl reducă cu 0,5 puncte în fiecare an, ceea ce ar necesita un efort masiv într-un moment în care statele trebuie să investească bani în tranziţia ecologică şi digitală, precum şi în apărare.

Adoptate în 1997, înainte de sosirea monedei unice în 1999, regulile cunoscute sub numele de Pactul de stabilitate şi de creştere încearcă să prevină politicile bugetare laxe - o preocupare a Germaniei - prin stabilirea obiectivului strict al conturilor echilibrate.