Un artist hip-hop şi trei activişti, executaţi în Myanmar pentru presupuse acte de terorism

Autorităţile militare din Myanmar au executat patru activişti pentru democraţie acuzaţi că au contribuit la comiterea unor „acte de terorism", a anunţat presa de stat.

Cei patru au fost condamnaţi la moarte în ianuarie, în cadrul unui proces cu uşile închise, fiind acuzaţi că au ajutat miliţiile să lupte împotriva armatei care a preluat puterea în urma unei lovituri de stat. Acestea sunt primele execuţii efectuate în ultimele decenii în această ţară din Asia de Sud-Est. Imediat, execuţiile au fost condamnate la nivel internaţional, doi experţi ONU calificându-le drept o „încercare josnică de a insufla frica" în rândul populaţiei.

Printre bărbaţii executaţi se numără Kyaw Min Yu, o figură a democraţiei, mai bine cunoscut sub numele de Jimmy, şi fostul politician şi artist hip-hop Phyo Zeya Thaw, potrivit ziarului Global New Light of Myanmar.

Ziarul a precizat că cei patru au fost acuzaţi în temeiul legii antiteroriste, iar pedeapsa „a fost efectuată conform procedurilor din închisoare".

Asociaţia de Asistenţă a Prizonierilor Politici (AAPP) a declarat că ultimele execuţii judiciare din Myanmar au avut loc prin spânzurare la sfârşitul anilor 1980.

Decizia de a efectua execuţiile a atras o amplă îngrijorare şi proteste la nivel internaţional, inclusiv o scrisoare din partea prim-ministrului Cambodgiei, Hun Sen. Acesta este în prezent preşedintele Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est. Scrisoarea sa a fost neobişnuită, deoarece guvernele din Asia de Sud-Est fac rareori declaraţii care ar putea fi considerate critice la adresa afacerilor interne ale celorlalte.

Myanmar se află în haos de la lovitura de stat de anul trecut. Armata a răsturnat guvernul ales al lui Suu Kyi în februarie 2021, după a doua victorie zdrobitoare succesivă a partidului său la alegeri. Mulţi politicieni aleşi în mod democratic, inclusiv Suu Kyi şi preşedintele U Win Myint, au fost reţinuţi. Alţii au fugit sau au fost forţaţi să se ascundă.

Regimul militar a declarat că a fost nevoit să preia puterea şi să declare starea de urgenţă din cauza îngrijorărilor legate de frauda electorală pe scară largă la scrutinul din 2020.