Un fost premier al Rusiei, pe lista neagră a lui Putin

Scriitori, cântăreţi, activişti, ziare, ONG-uri care apără drepturile omului formează lista „agenţilor străini”, o listă neagră prin care Kremlinul vizează oameni şi organizaţii incomode pentru putere şi care nu încetează să se extindă.

Un fost prim-ministru a intrat pe lista neagră a Moscovei: Mihail Kasianov, premier liberal de la începutul anilor 2000. Kasianov a condus guvernul rus timp de patru ani la începutul erei Putin, dar apoi a devenit unul dintre cei mai duri oponenţi ai preşedintelui rus.

Acum, regimul îl loveşte pentru că a condamnat ferm invazia Ucrainei ordonată de Kremlin şi care a costat deja viaţa a sute de mii de oameni.

Anul trecut, Kasyanov denunţase deja războiul împotriva Ucrainei, numindu-l „brutal” şi „criminal” în interviuri pentru Deutsche Welle şi France-Presse.

Acum, este acuzat de Ministerul de Justiţie al Rusiei că s-a „opus operaţiunii militare speciale”, termenul impus de Moscova pentru sângeroasa agresiune armată împotriva Ucrainei, precum şi că este „membru al Comitetului Rus împotriva războiului”, un grup de dizidenţi pe care regimul Putin îi acuză că ar dori să „discrediteze politica externă şi internă a Rusiei”.

CEDO a respins legea lui Putin

Kasianov a fost liderul partidului de opoziţie Parnas o lungă perioadă de timp Dar mişcarea politică a fost dizolvată în mai prin ordinul Curţii Supreme, în timp ce guvernul rus continuă să reprime disidenţa, atât de mult încât aproape toţi principalii oponenţi au fost acum nevoiţi să părăsească ţara sau sunt închişi pe nedrept.

Boris Nemţov, disidentul şi fostul vicepremier care a fost împuşcat în 2015 pe un pod la câţiva paşi de Kremlin, a fost şi el membru al partidului Parnas.

Cu infama etichetă de „agent străin” – care seamănă foarte mult cu cea de „spion” – guvernul rus „ştampilează” oameni şi entităţi hulite de regim. Cei incluşi în această listă neagră sunt nevoiţi să treacă prin controale administrative severe.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins legea din 2012 care a instituit această listă neagră, explicând că încalcă dreptul la libertatea de asociere şi libertatea de exprimare. Însă Rusia a ignorat decizia Curţii de la Strasbourg.