Un mister vechi de 80 de ani, legat de un val de decese ale copiilor, a fost rezolvat de cercetători

Misterul morţii bebeluşilor din perioada 1930-1940 a fost rezolvat de cercetătorii din prezent care au descoperit o legătură între mutaţiile genetice şi efectele secundare ale vitaminei D, potrivit Sky News.

Urmărește
1207 afișări
Imaginea articolului Un mister vechi de 80 de ani, legat de un val de decese ale copiilor, a fost rezolvat de cercetători

Un mister vechi de 80 de ani, legat de un val de decese ale copiilor, a fost rezolvat de cercetători

Un val de decese ale bebeluşilor din anii 1930 şi 1940 s-a datorat vitaminei D adăugate în pâine, lapte şi margarină. Cei mai mulţi dintre acei copii ar fi avut o mutaţie genetică, însă oamenii de ştiinţă au descoperit de ce unii bebeluşi s-au îmbolnăvit chiar şi fără mutaţia respectivă.

Ingredientul fatal a fost găsit în produsele de bază din gospodărie, lapte, pâine, cereale, margarină. La începutul anilor 1900, peste 80% dintre copii erau afectaţi de rahitism, aşa că alimentele au fost îmbogăţite cu vitamina D. Boala a fost aproape complet eradicată, dar măsura a avut efecte secundare fatale, deoarece unii copii nu puteau metaboliza corect vitamina D.

Aceştia aveau o afecţiune care provoca o acumulare de calciu în sânge, ceea ce ducea la afecţiuni renale care pot fi fatale la bebeluşi. Din cauza problemelor apărute, numeroase ţări europene au interzis tratamentul cu vitamina D până în 1950.

Cercetările moderne au arătat că această afecţiune, cunoscută acum sub numele de hipercalcemie infantilă de tip 1 sau HCINF1, este cauzată de o mutaţie genetică. Totuşi oamenii de ştiinţă au descoperit că aproximativ 10% dintre pacienţii afectaţi de HCINF1 nu au mutaţia genetică.

Cercetătorii de la University of East Anglia (UEA) au aflat că problemele pot să apară nu doar din cauza mutaţiei, ci şi a formei genei. De aceea, numeroşi pacienţi care „se luptă să proceseze vitamina D” pot avea probleme pe tot parcursul vieţii fără a avea un diagnostic corect.

„La o scară mai largă, relevantă pentru genetică şi sănătate, ştim că genele trebuie să aibă secvenţa corectă pentru a produce proteina corectă, dar, într-un strat suplimentar de complexitate, ştim acum că genele trebuie să aibă şi o formă fizică corectă", a explicat cercetătorul Darrell Green, de la Şcoala de Medicină Norwich.

Cercetătorii intenţionează acum să investigheze rolul formelor genelor în alte afecţiuni, cum ar fi cancerul.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici