„Hamas trebuie să declare că acceptă iniţiativa arabă de pace din 2002, care formează un plan de normalizare şi de recunoaştere a Israelului, precum şi înfiinţarea unui stat palestinian şi retragerea din teritoriile ocupate”, declarat Moussa, care a fost de asemenea secretar al Ligii Arabe.
Iniţiativa arabă de pace a fost lansată în 2002 de către Arabia Saudită, apoi a fost aprobată de Liga Arabă. Ea propune Israelului o normalizare a relaţiilor cu statele arabe în schimbul retragerii sale de pe teritoriile ocupate începând din iunie 1967, crearea unui stat palestinian cu Ierusalimul de Est drept capitală şi o soluţionare „echitabilă şi agreată” a problemei refugiaţilor palestinieni. Această iniţiativă a fost reactivată la sfârşitul lui aprilie 2013, înainte de relansarea negocierilor israelo-palestiniene directe de către secretarul de Stat american John Kerry şi Qatar, propunând un „schimb minor de teritoriu comparabil şi acceptat de către ambele părţi”, israelieni şi palestinieni.
Hamas a respins această iniţiativă în urmă cu un an.
Dar dacă partidul islamist aflat la putere în Fâşia Gaza ar accepta-o, „ar fi un pas major către formularea unei politici palestiniene în conflictul israeliano-palestinian”, a pledat Moussa, care este, în prezent, preşedintele Comisiei constituţionale egiptene.
Moussa, care a fost şeful diplomaţiei egiptene în perioada 1991-2001, iar apoi al Ligii Arabe până în 2011, este un apropiat al mareşalului Abdel Fattah el-Sisi, favoritul în alegerile prezidenţiale de la sfârşitul lunii în Egipt.
Întrebat marţi dacă Hamas a devenit „inamicul” Cairo, el-Sisi, care l-a destituit pe 3 iulie din funcţie pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi, şi-a îndemnat compatrioţii să nu-şi lase „sentimentele împotriva Hamas să afecteze (…) apărarea cauzei palestiniene”.
Obligat de blocada Israelului impusă Fâşiei Gaza şi închiderea frontierei cu Egiptul, Hamas a acceptat, la sfârşitul lui aprilie, reconcilerea condiţionată cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas pentru a-şi asigura existenţa pe termen lung, cu preţul cedării puterii, potrivit unor analişti.