Un reprezentant al vlahilor din Serbia declară că nimeni nu-i poate obliga "să se declare români"

Dragojevici a apreciat că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" în această privinţă, deoarece vlahii nu se simt privaţi de drepturi în Serbia şi pentru că statul sârb recunoaşte atât minoritatea etnică vlahă, cât şi pe cea română. El a menţionat că referendumul din 2002 a arătat că în Serbia sunt 31.000 de etnici români şi 40.000 de vlahi. Românii locuiesc în mare parte în Banat, în nord-estul Serbiei, iar vlahii în est.

"Indiferent de similarităţi, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii sau motive să ne îndreptăm spre România, nici România nu are vreo bază pentru a face cereri în numele nostru", a subliniat Dragojevici. Conform acestuia, "un grup nemulţumit din comunitatea vlahă consideră că limba sa este română" şi ei au fost cei care au "creat problema apelând la autorităţile din România".

Ţara vecină a cerut ca vlahii să fie eliminaţi ca opţiune la ultimul referendum, adică să oblige toţi membrii comunităţii vlahe să se declare români sau vlahi-români, a adăugat el. Însă "vlahii nu sunt dispuşi să accepte acest lucru", a subliniat acesta.

Dragojevici a mai menţionat că numărul cetăţenilor sârbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la referendumul de anul trecut faţă de 2002, ajungând la circa 64.000 de persoane. El a adăugat că facţiunea pro-română "care vrea să facă din comunitatea vlahă una română" este mică, având doar patru dintre cei 23 de membri ai Consiliului Naţional Vlah.