Aniversarea căderii Zidului este o „ocazie pentru popoarele celor două Corei să reflecteze la realitatea dură a divizării lor”, scrie cotidianul de mare tiraj Dong-A Ilbo.
Potrivit publicaţiei Korea Herald, un scenariu similar celui german este departe de a fi imprevizibil.
„Aşa cum căderea Zidului Berlinului i-a luat pe germanii din Vest prin surprindere, căderea frontierei (cu Nordul) i-ar putea surprinde pe sud-coreeni”, precizează publicaţia, amintind de recentele probleme de sănătate ale liderului nord-coreean, Kim Jong-Il.
„Problema principală este dacă Coreea de Sud este pregătită sau nu pentru o reunificare, după modelul Germaniei de Vest. Răspunsul este clar «nu»”, adaugă cotidianul, insistând pe costul unei reunificări a Coreei.
„Ce s-ar întâmpla dacă Kim Jong-Il ar muri acum? Cum ar finanţa Sudul costul reunificării, pe care cercetătorii îl apreciază drept astronomic?”, potrivit cotidianului.
Coreea de Nord şi Coreea de Sud şi-au proclamat independenţa la în 1948, după care s-au confruntat militar între 1950 şi 1953, provocând moartea a câteva milioane de persoane de ambele părţi.
Coreenii sunt încă teoretic în război, în lipsa unui tratat de pace semnat după încheierea ostilităţilor.
O „zonă demilitarizată” (DMZ, de circa 240 de kilometri) a fost stabilită la finalul conflictului pentru a consacra separarea între un Nord sub influenţa sovietică şi un Sud sprijinit de Statele Unite. În mod paradoxal, în această zonă tampon se concentrează cel mai mare număr de trupe din lume.
Berlinul celebrează luni cea de-a 20-a aniversare de la căderea Zidului, o pagină din istorie care anunţa sfârşitul Războiului Rece şi reunificarea Germaniei şi a Europei.