„Folosirea acestor mijloace speciale de recunoaştere este puţin eficientă, dar nu încetează să crească”, a declarat vicepreşedintele Curţii Supreme de Casaţie, Grozdan Iliev.
Aproape 16.000 de cazuri de interceptări au fost înregistrate în 2010, dar numai 12 la sută dintre discuţiile ascultate au servit ca dovezi într-o anchetă judiciară, faţă de 15 la sută în 2008, potrivit acestui bilanţ, prezentat la o reuniune a reprezentanţilor justiţiei şi poliţiei.
Preşedintele Curţii Supreme de Casaţie, Lazăr Gruev, le-a cerut judecătorilor şi procurorilor să „găsească echilibrul just între drepturile democratice ale cetăţenilor şi lupta eficientă împotriva criminalităţii”.
Guvernul bulgar, care a făcut din lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate prioritatea sa, a fost afectat în ianuarie de o serie de scandaluri privind interceptări telefonice.
Texte de înregistrare a discuţiilor telefonice ale unor reprezentanţi ai Guvernului, inclusiv ale premierului Boiko Borisov, au fost difuzate de mai multe ori de un ziar apropiat serviciilor secrete, al cărui patron este în conflict cu puterea.
În timp ce opoziţia ridică problema oportunităţii interceptării telefonice a directorului vămilor, Vanio Tanov, Borisov a recunoscut că discuţiile oficialilor guvernamentali sunt ascultate adesea, în cadrul luptei împotriva corupţiei.
Potrivit legislaţiei, numai persoanele suspectate de infracţiuni pasibile de cel puţin cinci ani de închisoare pot fi puse sub ascultare, în baza autorizaţiei unui tribunal.
În efortul său de a combate criminalitatea organizată şi de a răspunde aşteptărilor Comisiei Europene, Bulgaria a înfiinţat recent un tribunal care să se ocupe de cazurile de răpire, luare de ostatici, spălare de bani, deturnare de fonduri, trafic de persoane şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni.