Un yemenit a depus plângere contra statului Djibouti, privind programul închisorilor secrete ale CIA

Mohammed Al Asad, în vârstă de 51 de ani, locuia, împreună cu familia sa, în Tanzania, din 1985, în momentul în care a fost arestat şi transferat cu avionul către o ţară necunoscută, pe care a identificat-o, ulterior, ca fiind Djibouti.

El a petrecut acolo 15 zile, singur, într-o celulă, în care a fost supus mai multor interogatorii, operate de o femeie, care s-a prezentat ca fiind americană, şi de un cetăţean din Djibouti, conform unei plângeri depuse, în decembrie 2009, de două organizaţii de apărare a drepturilor omului, rămasă confidenţială până acum.

El a înţeles atunci că era suspectat de susţinere materială a asociaţiei musulmane de caritate Al Haramain, pe care SUA au introdus-o în ianuarie 2004 în lista organizaţiilor care susţin terorismul.

Ulterior, el a fost transportat, din nou, cu un alt avion, către o altă închisoare, conform plângerii, care precizează că familia sa nu a fost informată cu privire la locul detenţiei sale.

De fiecare dată dezbrăcat în mod brutal, percheziţionat la nivelul anusului, fotografiat dezbrăcat, îmbrăcat din nou şi înlănţuit, cu ochii şi urechile acoperite, lăsat să stea lungit pe podeaua avionului, Al Asad a fost, după Djibouti, "transferat şi încarcerat în alte trei închisori secrete americane, în diverse puncte de pe glob", între care şi Afganistan, conform plângerii.

Într-un final, în mai 2005, bărbatul a fost trimis în Yemen şi a ieşit din închisoare un an mai târziu. El nu a fost niciodată acuzat pentru vreo faptă de terorism.

Comisia Africană pentru Drepturile Omului şi ale Popoarelor, o instanţă judiciară cu sediul în Gambia, urmează să decidă, acum, dacă plângerea poate fi primită.

"Este pentru prima dată când este depusă o plângere pentru transfer ilegal în Africa, de către CIA", a declarat, într-un comunicat, Solomon Sacco, avocat în cadrul Interights, una dintre organizaţiile care lucrează la acest dosar. "Statele (africane) care au colaborat cu Statele Unite în acest program de interogatorii, încălcând propriile lor legi, trebuie să răspundă în faţa Comisiei Africane pentru Drepturile Omului", a adăugat el.

"Comisia Africană poate, acum, să profite de ocazia istorică, nu doar pentru a apăra suveranitatea africană şi drepturile omului, ci şi să facă dreptatea mult aşteptată unui bărbat care a fost răpit, încarcerat şi torturat, în numele securităţii naţionale" americane, a adăugat Jayne Huckerby, de la Centrul pentru Drepturile Omului şi Justiţie Internaţională, din cadrul Universităţii din New York.