Ungaria a adoptat noi măsuri împotriva persoanelor fără adăpost

Pledând pentru protejarea "ordinii publice, securităţii, sănătăţii şi valorilor culturale", textul oferă autorităţilor locale posibilitatea să delimiteze zone, mai ales în cele turistice, interzise persoanelor fără domiciliu stabil şi să desfiinţeze adăposturile temporare ale acestora din urmă.

Contravenienţii ar putea fi condamnaţi la muncă în folosul comunităţii, la plata unor amenzi sau, chiar, la închisoare.

Politica Budapestei faţă de persoanele fără adăpost a provocat deja critici, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

În septembrie, ONG-ul Human Rights Watch a afirmat despre legile ungare împotriva persoanelor fără adăpost că reprezintă un exemplu al felului în care Guvernul conservator al lui Viktor Orban, aflat la putere din 2010, sfidează legile şi valorile europene.

Ultima lege este "în interesul persoanelor fără adăpost", a insistat Guvernul ungar într-un comunicat publicat luni seara, adăugând că, în lipsa acestui text, aceste persoane "riscă să moară de frig în timpul iernii".

Guvernul aminteşte că a majorat fondurile pentru creşterea capacităţii în adăposturile oferite de stat, cu scopul de a acoperi nevoile persoanelor fără adăpost, al căror număr este evaluat la peste 4.000 doar în Budapesta şi la aproape 30.000 în întreaga ţară.

Adăposturile oferite de stat se află în foste cămine muncitoreşti, prost întreţinute în mare parte, în care persoanele fără adăpost se tem că vor fi furate sau agresate.

Curtea Constituţională a respins la sfârşitul anului 2012 o lege similară, dar, în martie 2013, Parlamentul a amendat Constituţia pentru a integra textul de lege controversat.

Înainte de votul de luni seara, câteva sute de persoane fără adăpost au manifestat în faţa Parlamentului, cu sprijinul mai multor asociaţii.

"Este o problemă socială, nu criminală", a anunţat pentru AFP Tessza Udvarhelyi, de la grupul "Oraşul aparţine tuturor", care intenţionează să sesizeze Biroul Comisarului pentru Drepturi Fundamentale şi cel al Preşedintelui Republicii, în vederea respingerii legii.

"Autorităţile ar trebui să ajute persoanele fără adăpost, să le găsească de muncă şi locuinţe demne de acest nume, ci nu să le pedepsească", a afirmat ea.