Uniunea Europeană a adoptat primele sancţiuni economice împotriva Belarusului

Hotărârea a fost luată într-o reuniune a miniştrilor europeni de Externe, la Luxemburg, potrivit unui comunicat al UE.

Vladimir Peftiev, un consilier economic al preşedintelui, descris ca "bancherul privat" al lui Lukaşenko, dar şi trei societăţi care-i aparţin, fac parte din acest nou set de sancţiuni, a precizat o sursă diplomatică.

Societăţile vizate, fabricantul de arme Beltechexport, operatorul naţional de telefonie Beltelecom şi compania de marketing sportiv Sport-Pari, se află pe listă, a precizat o sursă diplomatică.

În plus, un judecător şi doi procurori sunt vizaţi de acest nou set de sancţiuni, potrivit altui diplomat.

"Uniunea Europeană tocmai a hotărât noi sancţiuni împotriva apropiaţilor regimului represiv de la Minsk. Toate statele membre ale UE au aceptat", a confirmat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, a precizat că Uniunea a "introdus un embargou asupra comerţului cu arme", în paralel cu "blocarea activelor societăţilor care-l finanţează pe (Aleksandr) Lukaşenko".

Preşedintele belarus "trebuie să îşi aleagă o cale, fie către democraţie, fie către (Tribunalul de la) Haga", a subliniat Sikorski.

Uniunea intenţiona, de mai mult timp, să impună sancţiuni economice Belarusului, dar mai multe ţări erau reticente, potrivit unei surse diploamtice.

"Discuţiile au fost destul de dure", Italia, Letonia, Lituania şi Slovenia opunându-se sancţionării mai multor întreprinderi, fără un studiu de impact, prealabil, al acestor măsuri asupra populaţiei belaruse, potrivit unui diplomat.

În mai, Uniunea a hotărât să impună o interdicţie privind acordarea de vize şi blocarea averilor a 13 persoane din Belarus, între care şi magistraţi, toate aflate în legătură cu regimul lui Lukaşenko şi acuzate de implicare în reprimarea opoziţiei.

Sancţiunile economice hotărâte luni intervin în contextul în care această fostă republică sovietică se confruntă cu cea mai gravă criză financiară de la venirea la putere a lui Lukaşenko, în 1994, marcată de un deficit comercial "abisal" şi o penurie de numerar.

Lukaşenko a acuzat, vineri, rolul "major", în opinia sa, al mass-media, care a provocat, în mod artificial, problemele economice ale ţării şi a denunţat puterile străine care "îşi ling buzele" aşteptând să vadă Belarusul prăbuşindu-se.

În aceeaşi zi, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a condamnat, cu fermitate, încălcările comise de Belarus la alegerile prezidenţiale de la 19 decembrie 2010, împotriva opozanţilor politici.

Consiliul a cerut regimului preşedintelui autocrat să "elibereze şi să reabiliteze toţi deţinuţii politici, inclusiv cei deţinuţi în urma manifestaţiilor de la 19 decembrie" 2010 şi să înceteze "persecutările şi hărţuirile motivate politic la adresa liderilor opoziţiei, reprezentanţilor societăţii civile, apărătorilor drepturilor omului, avocaţilor, mass-media independentă sau studenţilor".

Belarusul a reacţionat puternic faţă de acest vot, care constituie, în opinia sa, o "ingerinţă în afacerile interne (...), sub pretextul protejării drepturilor omului".

Săptămâna trecută, Statele Unite au prelungit, de asemenea, pentru o perioadă de un an, sancţiunile împotriva Guvernului şi unor cetăţeni belaruşi.