Uniunea Europeană, pregătită să recunoască un stat palestinian la momentul potrivit

Eşecul Statelor Unite de a obţine, săptămâna trecută, din partea statului evreu, o stopare a politicii sale de colonizare în Cisiordania, a pus Uniunea Europeană sub presiune.

Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, i-a cerut, luni, Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, să ia "o măsură în vederea recunoaşterii statului Palestina, între frontierele teritoriilor palestiniene ocupate din 1967", în timp ce miniştrii europeni ai Afacerilor Externe participau la o reuniune, la Bruxelles.

Palestinienii au obţinut, deja, recunoaşterea unilaterală din partea Braziliei şi Argentinei, iar Uruguay şi-a anunţat intenţia de a urma exemplul vecinilor săi, în 2011.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au apreciat că problema este, cel puţin, prematură. "În acest stadiu, este prea devreme", a declarat cipriotul Markos Kyprianou, admiţând că problema este "în continuare pe masa" negocierilor.

Refuzând să "vorbească despre un eşec definitiv" al negocierilor israeliano-palestiniene, ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a preconizat "evitarea a tot ceea ce poate compromite succesul acestora şi procesul de pace. Inclusiv demersuri unilaterale", cum este recunoaşterea statului palestinaian.

Într-o declaraţie adoptată luni, Uniunea şi-a exprimat "regretul" faţă de refuzul Israelului de a prelungi îngheţarea colonizării în Cisiordania, care rămâne, în opinia UE, "ilegală" în faţa dreptului internaţional.

Ea reiterează că este pregătită "atunci când va fi potrivit, să recunoască un stat palestinian". Uniunea a făcut, deja, o declaraţie în acest sens, la Berlin, în 1999.

Când va veni momentul, Uniunea nu va recunoaşte nicio schimbare a frontierelor din 1967 a unui viitor stat palestinian, altele decât cele negociate de cele două părţi, precizează textul. "Acestea ar putea include schimburi de teritorii negociate", se arată în document.

Potrivit unui diplomat european, este pentru prima dată când Uniunea menţionează în mod explicit această posibilitate de compromis asupra delimitării definitive a celor două state, într-o declaraţie asupra conflictului din Orientul Mijlociu.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a primit favorabil, luni, o propunere americană de revenire la negocieri indirecte cu palestinienii.

"Statele Unite au înţeles, după un an şi jumătate, că discuţiile asupra problemei minore a construcţiilor în colonii nu duc la nimic", şi-a exprimat satisfacţia premierul israelian.

Negocierile de pregătire a declaraţiei europene au dat loc, în aceste zile, la dispute intense, potrivit unui diplomat european. Mai multe delegaţii au fost "frustrate", pentru că ar fi dorit ca UE să adopte o propunere mai dură, a adăugat altul.

În opinia ministrului luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn, a venit vremea "îngheţării, un pic, a relaţiilor între UE şi Israel, dacă nu este capabil să reia cursul negocierilor" de pace.

Fără a merge până la a vrea să "lege în acest stadiu" problema coloniilor de o creştere a nivelului relaţiilor statului evreu cu cele 27 de ţări ale Uninii - un proiect blocat la sfârşitul lui 2008 - ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Alexander Stubb, a recunoscut că va fi "foarte dificil, în cazul în care construcţiile continuă".

Cu scopul de a ajuta la ridicarea blocadei contra Fâşiei Gaza, europenii şi-au reafirmat dispoziţia de a oferi o susţinere amplă controalelor fluxurilor de mărfuri şi persoane, prin intermediul achiziţionării de materiale.