Uniunea Europeană va acorda prime ţărilor care se democratizează

"Luăm în serios susţinerea ţărilor care doresc să se angajeze în reforme democratice profunde şi le vom da mai mult celor care vor face mai mult. Aici ar trebui să trimitem bani. Nu vom fi ghidaţi de geografie", a declarat comisarul însărcinat cu acest dosar, Stefan Fule.

Această declaraţie vizează suma de 1,242 de miliarde de euro, deblocată miercuri, în cadrul revizuirii Politicii de Vecinătate, dar nu şi cele 5,7 miliarde de euro prevăzute de mult timp pentru aceeaşi perioadă, a precizat el.

O treime din această sumă de 5,7 miliarde de euro este repartizată către şase ţări din vecinătatea estică, şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, iar două treimi către sudul mediteranean, şi anume Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Siria, Tunisia şi palestinienii.

"Nu avem nicio intenţie să efectuăm schimbări bulversante în perioada 2011- 2013" cu privire la această repartiţie, a declarat Fule.

Această proporţie este criticată de ţările mediteraneene, deoarece, având în vedere populaţia ţărilor vizate, ar reveni la a acorda o sumă dublă pe cap de locuitor ţărilor din vecinătatea estică, în comparaţie cu cele din sud.

Este "extrem de important (...) să nu se dea impresia că uităm valoarea şi importanţa eforturilor pe care le depunem împreună cu partenerii noştri din Est", a subliniat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton.

O reuniune cu ţările din "Parteneriatul Estic" urmează să fie organizată, în septembrie, la Varşovia, după anularea unei prime reuniuni, prevăzută în mai, la Budapesta.

Suma suplimentară de 1,2 miliarde de euro provine din realocarea fondurilor europene care nu au fost utilizate până în prezent, sau din reinvestirea unor sume din operaţiuni ale Băncii Europene de Investiţii (BEI), a precizat purtătoarea de cuvânt a lui Fule, Natasha Butler.

Deblocarea acestor sume nu va avea "consecinţe asupra acţiunii umanitare a Uniunii Europene (UE)", a precizat Butler, răspunzând unor temeri exprimate în Parlamentul European (PE) asupra capacităţii de reacţie a Uniunii la o catastrofă umanitară neprevăzută, de mare amploare.

În afară de acest miliard de euro suplimentar, Ashton a declarat că a obţinut o creştere cu un miliard de euro, pentru o perioadă de trei ani, a capacităţii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii, ceea ce ridică la şase miliarde de euro sumele pe care banca le va putea împrumuta ţărilor din sud, până în 2013, şi la trei miliarde pentru ţările din est.

De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acceptat să îşi extindă, în mod progresiv, acţiunea către ţările din sud, urmând să fie în măsură, până la sfârşitul lui 2013, să le împrumute 2,5 miliarde de euro pe an, a precizat Ashton.

Fule şi Ashton au prezentat liniile principale ale unui proiect de reformă a "Politicii de Vecinătate", în care una dintre ideile importante este o condiţionare mai strictă a ajutoarelor europene de angajamentul ţărilor partenere în a efectua reforme democratice.

Acest progres va fi evaluat prin rapoarte anuale. "În cazul ţărilor unde nu vor avea loc reforme, Uniunea va reconsidera şi, eventual, va reduce ajutoarele sale", precizează documentul. Sunt exceptate, însă, ajutoarele destinate societăţii civile, care vor fi consolidate, atunci când sunt hotărâte sancţiuni europene, în cazuri de încălcare a drepturilor omului.