UPDATE: Guvernul sirian aprobă anularea stării de urgenţă şi reglementează dreptul de a manifesta

Guvernul sirian a aprobat un proiect de lege pentru anularea stării de urgenţă şi un alt proiect care reglementează dreptul de a manifesta, a anunţat marţi agenţia oficială Sana, la mai mult de o lună de la începutul mişcării de contestare, care s-a amplificat în ultimele zile, relatează AFP.

Legea privind starea de urgenţă datează din 1962 şi este în vigoare de la sosirea la putere a partidului Baas în 1963.

Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, anunţase sâmbătă, în cadrul unui discurs susţinut în faţa noului Guvern, că legea privind starea de urgenţă va fi abolită în maximum o săptămână.

Abolirea legii privind starea de urgenţă, care reduce sensibil libertăţile publice, este una dintre principalele revendicări ale protestatarilor, care vor liberalizarea regimului sirian. Această lege impune restricţii asupra libertăţii de întrunire şi de deplasare şi permite arestarea "suspecţilor sau persoanelor care ameninţă securitatea".

În plus, potrivit agenţiei Sana, Guvernul sirian a aprobat un proiect legislativ care aboleşte Curtea pentru Siguranţa Statului.

Potrivit unui militant pentru drepturile omului, Curtea pentru Siguranţa Statului "este o Curte de excepţie creată în virtutea unei legi care datează din 28 martie 1968 pentru a înlocui Curtea militară de excepţie cu aceleaşi prerogative".

Preşedintele Assad promisese de asemenea o lege care să autorizeze manifestaţiile, care "protejează bunurile private şi publice de orice act de sabotaj". El mai afirmase că o nouă lege privind presa este "aproape gata". Potrivit preşedintelui, "această serie de reforme (...) va extinde libertăţile".

Televiziunea siriană a explicat marţi că proiectul de lege "reglementează dreptul cetăţenilor de a manifesta paşnic, autorizaţiile şi mecanismele de protecţie a manifestanţilor".

Aceste anunţuri intervin la câteva ore după ce forţele de securitate au reprimat o nouă manifestaţie împotriva regimului la Homs, la nord de Damasc.

Potrivit Amnesty International, cel puţin 200 de persoane au fost ucise, majoritatea de forţele de securitate sau de poliţişti în civil, de la începutul mişcării de contestare. Autorităţile acuză însă bande "criminale" sau "armate".