UPDATE: Rebelii libieni au preluat controlul asupra unui sat important din vestul ţării

Două explozii puternice s-au produs marţi seara în centrul Tripoli, care nu a mai fost vizat în ultimele trei zile de bombardamentele NATO, în timp ce rebelii au preluat controlul asupra unui sat important din vestul Libiei, după ce au suferit pierderi în est, relatează AFP.

Exploziile au fost auzite în jurul orei locale 23.30 (miercuri, 0.30, ora României) în capitală. Agenţia oficială Jana a precizat că raidurile NATO au vizat "locuri civile din zona cetăţii Al-Fernaj".

Luptele înte forţele lui Muammar Kadhafi şi rebeli s-au intensificat în ultimele zile între Ajdabiya şi Brega, unde 21 de rebeli au fost ucişi luni.

"Oamenii noştri au fost prinşi în capcană. Soldaţii lui Kadhafi au pretins că se retrag, au sosit cu un steag alb, apoi au deschis focul", a afirmat un comandant al rebelilor. Circa 20 de rebeli răniţi au fost spitalizaţi la Ajdabiya, la 160 de kilometri sud de Benghazi, fieful insurgenţilor din est.

Dar linia de front Ajdabiya-Brega "a fost calmă" marţi, potrivit comandantului.

În vestul ţării, însă, rebelii au reuşit să preia pentru prima dată controlul asupra satului Al-Rayaniya, potrivit unui jurnalist AFP, care a numărat doi morţi şi aproximativ zece răniţi în rândul rebelilor, la spitalul local.

Satul Al-Rayaniya este situat pe drumul între oraşele Zenten şi Yefren, controlate de rebeli. Obiectivul rebelilor este să facă legătura între Zenten şi Yefren, preluând controlul asupra satelor care le separă şi sunt în continuare controlate de forţele lui Kadhafi.

Mai mulţi soldaţi ai regimului au fost luaţi prizonieri, dintre care mulţi sunt mercenari, provenind din Africa subsahariană sau Algeria. Unul dintre ei a declarat pentru AFP că regimul de la Tripoli recrutează din triburile de tuaregi, în deşert.

Între timp, zece obuze şi rachete au căzut pe teritoriul tunisian în timpul confruntărilor continue din nord-vest între forţele lui Kadhafi şi insurgenţi, în apropiere de postul din Dehiba, provocând furia Tunisului.

În paralel, rebeliunea a obţinut noi succese diplomatice, după ce Canada a devenit a 14-a ţară care recunoaşte Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT) drept "reprezentant legitim" al poporului libian. Tunisia s-a declarat pregătită să facă acelaşi lucru, dacă îi cere CNT.

Ulterior, Panama a recunoscut CNT drept "reprezentant legitim al poporului libian", devenind a 15-a ţară şi primul stat latino-american care face acest lucru.

În timp ce NATO îşi continuă raidurile aeriene împotriva forţelor pro-Kadhafi, apar tot mai multe întrebări privind capacitatea Alianţei Nord-Atlantice de a dispune de mijloace militare suficiente pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunea, dacă operaţiunile se prelungesc prea mult timp.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, John Boehner, l-a avertizat pe preşedintele american Barack Obama, marţi, pe tema unei eventuale continuări a operaţiunilor militare americane în Libia fără autorizarea Congresului. Liderul republican a subliniat că preşedintele va fi de duminică în încălcarea "Legii pivind puterile de război", care prevede că, fără autorizarea Congresului, o retragere trebuie demarată după 60 de zile şi încheiată după 90 de zile de război.

Deputaţii canadieni au aprobat în schimb, marţi, prelungirea cu trei luni a operaţiunilor militare canadiene în cadrul misiunii NATO în Libia.

Canada este una dintre principalele ţări implicate în operaţiunile NATO demarate la sfârşitul lui martie pentru a proteja civilii. În acelaşi timp, mai mulţi oficiali politici occidentali au recunoscut că obiectivul este de acum să obţină demisia colonelului Kadhafi.

În faţa atitudinii de sfidare a liderului libian, aflat la putere de peste 40 de ani, Washingtonul încearcă să-l izoleze tot mai mult, secretarul de Stat Hillary Clinton cerând "tuturor statelor africane (...) să-i ceară lui Kadhafi să părăsească puterea" şi "să expulzeze diplomaţii pro-Kadhafi".

Deja ostil intervenţiei NATO, preşedintele sud-african Jacob Zuma a acuzat Alianţa că depăşeşte rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU "pentru a obţine o schimbare de regim, pentru asasinate politice şi pentru o ocupaţie militară străină".

În faţa riscului unui conflict prelungit, comandantul suprem aliat pentru transformarea NATO, generalul francez Stephane Abrial, a apreciat că, "dacă operaţiunile mai durează mult, problema resurselor va deveni critică".

Însă purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a vrut să înlăture îndoielile, apreciind că este clar că Alianţa dispune de mijloacele necesare pentru a "menţine presiunea" asupra colonelului Kadhfi. NATO şi-a prelungit deja misiunea în Libia până în septembrie.

Conflictul din Libia s-a soldat de la 15 februarie cu "10.000-15.000" de morţi şi a determinat aproape un milion de persoane să fugă, potrivit ONU.