Ursula von der Leyen întinde mâna extremei drepte pentru o colaborare după alegerile europarlamentare

În cadrul dezbaterii de la Maastricht, organizată de POLITICO şi Studio Europa Maastricht, aceasta a dat de înţeles că ar fi deschisă pentru o înţelegere cu grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) după alegerile europene din luna iunie, scrie POLITICO.

Printre aceste formaţiuni s-ar afla partidul Fraţii Italiei, gruparea Georgiei Meloni, şi partidul Lege şi Justiţie din Polonia, însă von der Leyen a declarat că „depinde foarte mult de cum va arăta compoziţia Parlamentului şi de cine se află în ce grup”.

O alianţă între ECR şi Partidul Popular European al lui von der Leyen ar putea însemna o schimbare semnificativă spre dreapta în ceea ce priveşte elaborarea politicilor UE - pe teme de la migraţie la legislaţia privind clima, drepturile femeilor şi apărare, relevă sursa citată.

Cu toate acestea, un astfel de acord ar putea destrăma coaliţia dintre grupul lui von der Leyen şi socialişti, însă ea trebuie să menţină această alianţă pentru a-şi asigura un nou mandat la conducerea Comisiei.

Cu cine nu vrea să facă echipă

Potrivit The Guardian, von der Leyen a respins în mod explicit o colaborare cu grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, care reuneşte Adunarea Naţională din Franţa – condusă de Marine Le Pen, Alternativa pentru Germania (AfD) şi Partidul Popular Danez.

Adresându-se reprezentantului de extremă-dreapta al Partidului Popular Danez, Anders Vistisen, von der Leyen i-a acuzat pe aliaţii săi din AfD că sunt susţinători ai preşedintelui Rusiei, afirmând că programul lor electoral este un ecou al ,,minciunilor şi propagandei lui Putin".

Von der Leyen a stabilit deja care sunt condiţiile pentru a putea lucra cu anumite grupuri din ECR, spunând că partidele care se alătură coaliţiei sale trebuie să fie pro-NATO, pro-UE, pro-Ucraina şi pro-stat de drept.

Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen ar urma să rămână cea mai mare forţă din Parlamentul European, urmat de Partidul Socialiştilor Europeni, în cadrul unor alegeri în care se aşteaptă ca atât partidele de centru-stânga, cât şi Verzii să piardă teren.