Fostul preşedinte francez a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de Tribunalul corecţional din Paris, într-un dosar privind locuri de muncă fictive la Primăria Parisului din anii ’90, când el era primar al capitalei franceze.Chirac, în vârstă de 79 de ani, este primul fost preşedinte francez condamnat de un Tribunal corecţional.
El a fost găsit vinovat de „deturnare de fonduri publice” şi „abuz de încredere” în partea pariziană a dosarului. Fostul şef de stat a fost declarat vinovat şi de „conflict de interese”, în a doua parte a dosarului, instrumentată la Nanterre, în apropiere de Paris.
În cursul audierii, Parchetul a cerut achitarea fostului preşedinte şi a celorlalţi nouă acuzaţi.
Jacques Chirac a lipsit de la citirea verdictului, la fel ca pe parcursul procesului, care s-a desfăşurat în perioada 5-23 septembrie, fiind scuzat în baza unui raport medical care menţiona tulburări neurologice severe şi ireversibile.
Fostul preşedinte va anunţa în cursul zilei de joi dacă va ataca în apel condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare, a declarat unul dintre avocaţii săi, Georges Kiejman.
Acuzat de „conflict de interese”, „deturnare de fonduri publice” şi „abuz de încredere”, el risca teoretic zece ani de închisoare şi o amendă de 150.000 de euro.
Dosarul a avut două părţi. Una, instrumentată la Paris, se referea la 21 de locuri de muncă, iar cealaltă, la Nanterre, la şapte posturi. Acest al doilea caz i-a adus actualului ministru de Externe Alain Juppe o condamnare în 2004, în calitate de fost adjunct al lui Jacques Chirac.
Posturile respective au fost remunerate de Primăria Parisului din 1990 până în 1995. Jacques Chirac – care era atunci primar al Parisului, preşedinte al RPR (predecesorul UMP, partidul aflat la putere) şi pregătea alegerile prezidenţiale din 1995 – era suspectat că a pus fondurile municipale în serviciul ambiţiilor sale electorale şi al intereselor partidului său.
Fostul preşedinte a negat întotdeauna faptele care îi sunt reproşate. El a precizat că nu a „comis nici o neregulă penală sau morală”, într-o declaraţie citită la proces de unul dintre avocaţii săi.
Parchetul ceruse achitarea tuturor acuzaţilor. Nouă persoane, suspectate că au beneficiat de aceste locuri de muncă sau că au contribuit la crearea lor, au fost judecate alături de fostul preşedinte.
Principala victimă, Primăria Parisului, condusă în prezent de socialişti, a renunţat să se constituie în parte civilă la proces, fiind despăgubită de UMP şi de Chirac.