Vaclav Klaus candidează pentru un al doilea mandat la preşedinţia Cehiei

Deputaţii şi senatorii se vor reuni începând cu orele 09.00 GMT (11.00 ora României) în sala spaniolă a Palatului din Praga, pentru primul tur de scrutin al acestor alegeri indirecte, care intervin la 19 ani de la căderea comunismului şi la cinci ani de la retragerea din funcţie a lui Vaclav Havel, eroul "revoluţiei de catifea".

Deşi analiştii preconizau o realegere detaşată a lui Vaclav Klaus, în vârstă de 66 de ani, campania a devenit palpitantă odată cu candidatura lui Jan Svejnar, în vârstă de 55 de ani, plecat la 17 ani din Praga, şi care este în prezent profesor de economie la Universitatea din statul american Michigan.

Novice în politică, total necunoscut în urmă cu câteva luni, acest profesor universitar care vorbeşte limba cehă cu un slab accent a reuşit, spre surprinderea tuturor, să reziste în faţa unui politician de neînlăturat de la sfârşitul comunismului, în urmă cu 20 de ani.

Fondator al Partidului Democratic Civic (ODS, dreapta liberală, la putere), al cărui părinte spiritual rămâne, Klaus a intrat în politică în 1989, ca ministru cehoslovac de Finanţe. Ulterior, el a deţinut funcţia de premier (1992-1997), şef al Camerei Deputaţilor (1998-2002) şi preşedinte al ţării, după alegerile din 2003.

De atunci, imaginea sa paternă, stilul său sincer de a vorbi, grija pentru "interesul naţional ceh" şi pentru demnitatea funcţiei sale, l-au propulsat printre cei mai populari politicieni: într-un sondaj recent, circa 48 la sută dintre cetăţenii cehi îl consideră ca un preşedinte "mai bun" decât predecesorul său, Vaclav Havel, susţinut de doar 24 la sută dintre respondenţi.

Concurând cu experienţa şi certitudinile continuităţii de care beneficiază Klaus, Svejnar s-a străduit să reprezinte deschiderea spre o lume în schimbare. El a dus o campanie de teren, în stil american, ignorând tradiţia. Strategia sa i-a permis să preia conducerea în câteva sondaje, fapt care l-a îngrijorat pe Klaus să îl îndemne să accepte o dezbatere televizată.

Unul liberal, celălalt mai apropiat de democraţi decât de republicanii americani, amândoi economişti, ei diferă în special în ceea ce priveşte abordarea europeană. Klaus afişează, uneori cu provocare, o poziţie de eurosceptic, în timp ce adversarul său se prezintă ca un european convins, favorabil adoptării rapide a monedei euro.

Prezentat de conducerea Partidului Liberal-Democrat (CSSD, opoziţie), Jan Svejnar dispune de sprijinul Partidului Verde.

Asigurat de sprijinul ODS, care beneficiază de 81 dintre cele 200 de mandate din Camera Inferioară a Parlamentului, actualul preşedinte mai are nevoie doar de 19 voturi pentru a fi ales în cel de-al treilea tur, cu majoritatea simplă ale celor două Camere reunite.