Vicepremierul Israelului a evocat public un atac asupra Iranului. În ce condiţii ar începe războiul

"În nicio circumstanţă Israelul nu va accepta să aibă cuţitul la gât (...) dacă trebuie făcută o alegere între bomba (iraniană) sau bombardamentul (israelian), din punctul meu de vedere este mai bun bombardamentul", a afirmat Yaalon, fost şef de Stat Major şi actual ministru pentru Afaceri Strategice.

Potrivit lui, iranienii şi-au accelerat în ultimele luni activităţile de îmbogăţire a uraniului. "Dacă Iranul nu este oprit, această ţară va dispune într-un an de suficient uraniu îmbogăţit pentru a produce şapte-opt bombe atomice şi va fi în măsură să producă o bombă radiologică, o armă mai primitivă, în mai puţin de şase luni", a adăugat ministrul.

"Dacă presiunile diplomatice sau economice asupra Iranului nu sunt înăsprite şi dacă nu vor fi alte evoluţii pozitive, momentul adevărului va veni în curând", a subliniat el.

În numeroase rânduri, liderii israelieni, între care premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării Ehud Barak, au afirmat că "toate opţiunile sunt pe masă", o formulă mai puţin explicită decât declaraţiile lui Yaalon, lăsând uşa deschisă pentru un posibil atac israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.

Haaretz subliniază că Yaalon şi-a înăsprit poziţia faţă de Iran comparativ cu atitudinea moderată de până în prezent. El face parte din cabinetul de securitate, un forum al miniştrilor mai restrâns decât Guvernul, care adoptă decizii strategice.

Marile puteri, în frunte cu occidentalii, suspectează Iranul, în pofida dezminţirilor acestuia, că ascunde un obiectiv militar în spatele programului său nuclear, vizat de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU din 2006.

Israelul, singura putere nucleară oficială din regiune, apreciază că existenţa sa ar fi ameninţată dacă Teheranul ar dispune de bomba atomică.