Victoria conservatoarei Kolinda Grabar Kitarovici la alegerile prezidenţiale din Croaţia, confirmată de rezultatele oficiale

Ea este prima femeie preşedinte în Balcani, aleasă prin sufragiu universal.

"Doamna Kolinda Grabar Kitarovici a câştigat o luptă democratică şi o felicit", a declarat Josipovici, recunoscându-şi înfrângerea.

Îmbrăcată într-o rochie neagră cu guler alb, ţinându-şi soţul de mână, această femeie în vârstă de 46 de ani s-a bucurat de victorie în faţa simpatizanţilor săi care îi scandau numele.

"Vă promit că Croaţia va fi o ţară bogată şi prosperă, una dintre ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europenii şi din lume", a declarat ea.

Candidata taberei conservatoare a obţinut 50,4 la sută din voturi faţă de 49,6 la sută Josipovici, potrivit rezultatelor după numărarea a 99,3 la sută din voturi, prezentate de Comisia electorală centrală.

În această ţară, care de şase ani se confruntă cu o criză economică gravă, după primul tur organizat în urmă cu două săptămâni, Josipovici, în vârstă de 57 de ani, jurist de profesie şi compozitor de muzică clasică, ce a candidat pentru un al doilea mandat de cinci ani, a devansat-o la diferenţă mică pe fosta şefă a diplomaţiei (2005-2008).

Rezultatul primului tur i-a adus o lovitură dură lui Josipovici, candidatul coaliţiei de stânga aflate la putere (SPD), pe care sondajele îl considerau iniţial ca fiind marele favorit.

În această fostă republică iugoslavă, independentă din 1991 şi devenită în 2013 cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene, nivelul de participare la scrutin a fost de 58,9 la sută, cu 12 puncte procentuale mai mare decât la primul tur.

Alegătorii din această ţară cu 4,2 milioane de locuitori au sancţionat lipsa de fermitate a lui Josipovici în faţa incapacităţii Guvernului de a redresa economia.

În cursul zilei, după ce a votat, Grabar Kitarovici a promis să "abordeze cu îndrăzneală şi hotărâre toate problemele din cauza cărora suferă ţara".

"Sunt convinsă de victoria mea. Cred că cetăţenii vor alege schimbarea pentru (...) dezvoltare, creştere economică şi stabilitate socială", a afirmat ea.

După primul tur, premierul Zoran Milanovici, a recunoscut că performanţele economice slabe ale Cabinetului său au reprezentat "o povară" pentru preşedintele în exerciţiu.

Croaţia este în recesiune aproape permanentă din 2008, iar datoria publică a acestei ţări reprezintă aproximativ 80 la sută din PIB. Nivelul şomajului se apropie de 20 la sută, un tânăr din doi neavând loc de muncă.

Conservatorii din cadrul Comunităţii Democratice Croate (HDZ) vor să profite de această situaţie pe scena politică în vederea alegerilor legislative prevăzute pentru sfârşitul lui 2015.

Cei doi candidaţi au promis să redreseze economia, chiar dacă aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială. În termenii Constituţiei croate, preşedintele dispune de atribuţii limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

Josipovici a fost al treilea preşedinte croat de la independenţa ţării, în 1991. El a fost ales în 2010 pentru promisiunile sale de a elimina corupţia care subminează ţara.