Viktor Orban se confruntă cu dificultăţi şi abordează noul an cu o popularitate în scădere puternică

Până acum, anul 2014 a fost marcat, din perspectiva sa, de trei triumfuri electorale - rămânerea la putere a Fidesz, partidul său, după alegerile din aprilie, cu o majoritate de două treimi, apoi victoria în alegerile europene, în mai, şi în alegerile locale, în octombrie.

Însă atmosfera a devenit sumbră în mod brusc în toamnă, după respingerea masivă a unui proiect de introducere a unei taxe pe Internet şi după conflicte repetate cu Statele Unite, pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

Potrivit Institutului Median, susţinerea faţă de partidul lui Orban a scăzut de la 38% în octombrie la 26% în noiembrie - cea mai puternică înregistrată în decurs de o lună de către o formaţiune politică ungurească de la căderea comunismului, în urmă cu 25 de ani. Nivelul popularităţii lui Orban a înregistrat o scădere de 16 puncte procentuale. Alte trei studii relevă această tendinţă.

Şi mai îngrijorător pentru el, proiectul de impozitare a descărcărilor de date de pe Internet - care a fost necesar să fie retras din cauza catastrofei pe care a provocat-o - a fost dezavuat de către propriul electorat. "Aceasta este o palmă pentru Fidesz", subliniază Csaba Toth de la Institutul Republikon, iar analiştii se întreabă care sunt intenţiile lui Orban, celebru pentru abilitatea sa ca politician, în vederea reluării iniţiativei.

- Limitarea pagubelor

În 2012, după doi ani la putere, el a ieşit dintr-o criză încadrând în mod strict preţul electricităţii şi gazelor destinate încălzirii.

De această dată, "după reculul legat de taxarea Internetului, Fidesz este nevoit să încerce să limiteze pagubele producând idei menite să-i umfle la loc popularitatea", apreciază Andras Biro-Nagy, co-drector al Institutului Policy Solutions.

Astfel, în ultimele săptămâni, Fidesz s-a adresat bazei conservatoare a partidului, printr-o lege care obligă la închiderea magazinelor duminica şi un proiect vizând să impună teste pentru consumul de droguri adolescenţilor, politicienilor şi jurnaliştilor.

Însă "aceste propuneri dau sentimentul că Guvernul vrea să educe oamenii, iar acest lucru deranjează electoratul", apreciază Balint Ablonczy de la săptămânalul pro-Fidesz Heti Valasz.

Orban şi-a făcut totdată un obicei din a folosi politica europeană şi externă pentru propriul profit, pozând într-un rol de apărător al Ungariei. În campania Fidesz pentru alegerile legislative, în aprilie, insista asupra capacităţii partidului de a proteja cele aproximativ zece milioane de unguri împotriva Bruxelles-ului şi unei Europe, denunţate ca dând lecţii şi invadatoare.

- Conflicte pe prea multe fronturi.

Criticile Statelor Unite din această toamnă denunţând corupţia din Ungaria au fost primite la fel.

Orban a replicat că ţara sa este pedepsită pentru apropierea de Rusia. Însă o parte a opiniei publice, în loc să se întoarcă împotriva Washingtonului, a reluat pe cont propriu dezbaterea asupra corupţiei. Mii de unguri au manifestat în mai multe rânduri în această toamnă împotriva dării şi luării de mită.

În plus, subliniază Balint Ablonczy, alegătorii Fidesz percep în mod ferm Ungaria ca pe o ţară aflată în tabăra occidentală. Iar mulţi sunt îngrijoraţi de riscul izolării Budapestei.

"Guvernul este angajat în conflicte pe prea multe fronturi", notează acest susţinător a lui Orban. "Acest lucru trebuie să fie schimbat. De asemenea, ideea unei revoluţii permanente nu mai funcţionează, alegătorii nu o mai acceptă", subliniază el.

În faţa tuturor acestor dificultăţi, Viktor Orban se poate mândri cu un bilanţ economic satisfăcător, într-o Europă în criză - un şomaj la cel mai scăzut nivel din ultimii şate ani (7,1% din populaţia activă) şi o creştere economică apropiindu-se de 3% în 2014.

El continuă, în plus, să se bucure atât de slăbiciunea opoziţiei socialiste, cât de cea a extremei drepte, care nu profită de dificultăţile cu care se confruntă. Însă nu este ferit de un regres - o înfrângere în alegerile parţiale programate pe 22 februarie la Veszprem ar conduce Fidesz la pierderea supermajorităţii de două treimi din Parlament, care ţine de un singur mandat.