„În această dezbatere există multă exagerare”, a apreciat egipteanul în acest interviu pentru agenţia de presă austriacă APA.
Diplomatul, care a condus AIEA timp de 12 ani, până în noiembrie 2009, se referă la un raport al serviciilor de informaţii americane datând din 2007, potrivit căruia Iranul a efectuat, cu siguranţă, cercetări asupra armelor nucleare, dar le-a abandonat în 2003. „Această apreciere este în continuare valabilă (şi) astăzi”, a spus el.
Potrivit lui ElBaradei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 2005, pentru activitatea sa în cadrul AIEA, Republica islamică a intenţionat, poate, să construiască arma atomică, în anii ’80.
Dar, în acea perioadă, Iranul era angajat într-un „război teribil” contra Irakului, care a utilizat arme chimice, a subliniat el. „Orice altă ţară într-o asemenea situaţie s-ar fi gândit la modul în care să se apere”, a continuat ElBaradei.
Între timp, obiectivul Iranului privind programul său nuclear a devenit acela de a „se transforma într-un actor-cheie în Orientul Mijlociu”, a mai spus el.
Ţările occidentale suspectează Iranul că încearcă să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce Teheranul a dezminţit întotdeauna.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, în iunie, o nouă rezoluţie consolidând sancţiunile internaţionale contra Iranului, din cauza activităţilor sale nucleare controversate. Dar această ţară continuă să îmbogăţească uraniu care, la un nivel de îmbogăţire sub 20 la sută, pemite producerea de combustibil pentru centralele nucleare. Însă, dacă nivelul de îmbogăţire depăşeşte 90 la sută, uraniul îmbogăţit este utilizat la fabricarea armei atomice.
În cele trei mandate la preşedinţia AIEA, ElBaradei a fost criticat uneori, în special de Statele Unite, pentru poziţia sa faţă de Teheran, considerată prea suplă.
Agenţia ONU anchetează de opt ani, dar fără să fie în măsură să conchidă, dacă programul nuclear iranian are, într-adevăr, scopuri paşnice.