Vizita lui Robert Gates la Kabul, marcată de tensiuni cu Hamid Karzai

La câteva ore după sosirea lui Gates la Kabul, în cadrul unei vizite de o zi, preşedintele Karzai a "condamnat cu fermitate" un bombardament NATO care a atins, în opinia sa, convoiul unui candidat, în timpul campaniei acestuia pentru alegeri legislative, în nordul ţării.

"Zece persoane au fost ucise, iar alte trei rănite. Am lansat o anchetă şi vom împărtăşi aceste informaţii cu aliaţii noştri din cadrul NATO", a declarat preşedintele afgan, într-o conferinţă comună cu Gates.

Karzai, instalat la putere, la sfârşitul lui 2001, cu susţinerea Statelor Unite, s-a purtat mai puţin diplomatic, vineri, subliniind că "bombardamentele aeriene asupra satelor afgane vor aduce războiului împotriva terorismului doar moartea civililor afgani".

Comandantul Pentagonului i-a opus versiunea NATO, potrivit căreia Alianţa Nord-Atlantică a bombardat un convoi care-l transporta pe un lider al Mişcării Islamice din Uzbekistan (IMU), o grupare rebelă islamistă, cu sediul în această ţară, aliată cu al-Qaida. "Este pentru prima dată când aud că se vorbeşte despre victime civile, dar vom analiza acest lucru", a spus Gates.

Forţele internaţionale, dar în special americanii, sunt acuzaţi cu regularitate de către Karzai că omoară civili în cadrul unor operaţiuni, lucru recunoscut, uneori, de acestea, în urma unor anchete. Aceste erori alimentează un puternic resentiment din partea populaţiei împotriva forţelor internaţionale.

Vizita lui Gates are loc într-un moment în care Washingtonul, care furnizează două treimi din cei aproximativ 150.000 de militari străini staţionaţi în ţară, înregistrează cele mai mari pierderi din ultimii nouă ani de război împotriva talibanilor, care, în ultimii trei ani, şi-au extins influenţa aproape la nivelul întregii ţări.

Preşedintele afgan a profitat, de asemenea, de vizita lui Gates, pentru a se apăra cu putere împotriva acuzaţiilor de corupţie care-i sunt adresate lui şi anturajului lui, la Washington.

El s-a referit la cazul unuia dintre apropiaţii săi, Mohammad Zia Salehi. Arestat în iulie de poliţia afgană, acest oficial de rang înalt al Consiliului Naţional pentru Securitate, din cadrul Guvernului, a fost eliberat imediat, în urma unei intervenţii personale a lui Karzai.

Poliţia a anunţat că a înregistrat o convorbire telefonică, în care acesta solicita bani pentru a pune capăt unei anchete americane asupra unei societăţi suspectate că furnizează bani oamenilor politici, provenind de la traficanţi de droguri şi de la rebeli.

"Am cerut să fie eliberat, pentru că arestarea lui a fost ilegală", a spus Karzai, denunţând "grave încălcări ale drepturilor omului", la mometul arestării acestuia.

El a forţat nota, apreciind că cele două unităţi însărcinate cu lupta împotriva corupţiei în Afganistan, care acţionează sub control american, "nu respectă legile afgane", criticând presa americană, care a relatat pe larg despre cazul Salehi, în ultimele săptămâni.

New York Times a afirmat că Hamid Karzai l-a eliberat pe Salehi de teamă că acesta ar fi putut face dezvăluiri despre afaceri în care este implicat Guvernul.

Gates a părut că vrea să îşi menajeze gazda, afirmând că "lupta împotriva corupţiei ar trebui să fie purtată de afgani". Generalul american David Petraues, comandantul forţelor internaţionale în Afganistan, a susţinut acelaşi lucru. El a spus, în faţa câtorva jurnalişti, că "dacă au avut loc unele fricţiuni" după arestarea lui Salehi, "aceste probleme au fost (deja) rezolvate".

Karzai şi-a reafirmat, totdată, intenţia de a interzice prezenţa companiilor de securitate private pe teritoriul afgan, în pofida faptului că acestea sunt considerate indispensabile de către occidentali, ele deservind forţele militare, ambasadele şi alte întreprinderi prezente în această ţară.