Vladimir Putin, la conferinţa anuală de presă: Occidentul poate să încerce capabilităţile rachetei Oreşnik prin alegerea unei ţinte în Kiev şi folosirea sistemelor antiaeriene. Liderul rus critică dislocarea THAAD în România

Preşedintele atins mai multe aspecte în cele peste 3 ore de discuţii, dar primele întrebări şi răspunsuri, din partea jurnaliştilor ruşi – care începeau şi cu o felicitare pentru Putin – s-au concentrat pe partea economică, ocazie cu care preşedintele a vorbit despre creşterea economică a ţării şi despre cât de puternică este Rusia în acest moment. El spune că Rusia este înaintea Japoniei şi Germaniei, din punct de vedere economic, şi că doar SUA, China şi India sunt înaintea Moscovei.

Cu toate acestea, experţii militari spun că această creştere ascunde mai multe disfuncţionalităţi, pentru că inflaţia este mare, forţa de muncă este din ce în ce mai puţină, lucruri recunoscute şi de Putin, azi. De asemenea, i s-a reproşat că nu plăteşte salariile militarilor la timp sau că militarii trimişi pe frontul din Ucraina şi din Kursk nu primesc banii promişi la semnarea contractului cu ministerul rus al apărării.  Putin transmis că va lua măsuri în acest sens.

Despre războiul din Ucraina şi posibile negocieri pentru pace, preşedintele rus a declarat: „Politica este arta compromisului şi mereu am spus că suntem pregătiţi de negocieri şi compromisuri, dar cealaltă parte, adversară, a refuzat.  Rezultatul unor astfel de negocieri este mereu un compromis. Am ajuns aproape la o înţelegere în Istanbul, la finalul lui 2022. Partea ucraineană a iniţiat un document cu care a fost de acord, dar apoi l-a abandonat. Este clar de ce a făcut-o, pentru că prim-ministrul britanic Johnson a călătorit acolo şi le-a zis să lupte până la ultimul ucrainean. Dar nu mai au ucraineni care să lupte. Suntem pregătiţi, dar cealaltă parte trebuie să fie şi ea pregătită pentru negocieri şi compromisuri”. Totodată, acesta a spus că va vorbi cu Zelenski doar dacă se va merge la vot în Ucraina şi va câştiga legitimitate. Această declaraţie face referire la ideea postulată de Kremlin potrivit căreia preşedintele Zelenski nu ar mai trebui să fie la putere pentru că i s-a terminat mandatul, deşi Constituţia Ucrainei spune altceva.

Întrebat când va fi eliberat Kursk, acesta a declarat: „Când va fi Kursk eliberat? Nu vreau sa zic o dată specifică. Luptele continuă, sunt foarte serioase. Nu a avut sens să intre în Kursk ucrainenii sau să continue să stea acolo şi să trimită în zonă carne de tun. Dar s-a întâmplat. Vom scăpa de ei. Dar nu pot să zic o dată specifică. Avem, însă, planuri concrete”.

Vladimir Putin trimis şi un mesaj Statelor Unite. A spus că, în ciuda faptul că Washingtonul vrea ca Rusia să fie slabă, vulnerabilă, este, de fapt, din ce în ce mai puternică: „Devenim o ţară 100% suverană. Suntem o ţară independentă. Ne pregătim să ne ţinem propria economie. Avem o creştere economică. Avem capacităţi de apărare mai bune, o pregătire militară mai bună, care este cotată cea mai bună din lume”.

Cu privire la o posibilă întâlnire cu preşedintele ales, Donald Trump, acesta a spus că nu este planificată în acest moment, dar că va accepta, dacă Trump îl va contacta, dar nu a mai vorbit cu el de 4 ani de zile.

A vorbit şi despre situaţia din Siria şi despre venirea lui Assad în Moscova. Spune că nu s-a întâlnit cu Bashar al Assad de când a ajuns în Rusia, dar că plănuieşte să o facă. A mai spus şi că este în contact cu noua guvernare din Siria şi că, momentan, bazele militare ruseşti din teritoriul sirian rămân operaţionale, cea navală şi cea aeriană, şi că a propus rebelilor sirieni să transporte ajutoare umanitare sirienilor prin acestea.

Un al lucru interesant este faptul că a vorbit despre capabilităţile rachetei Oreşnik, despre eficienţa sistemelor antiaeriene occidentale împotriva acestei rachete şi despre sistemele THAAD din România şi Polonia: „Oreşnik este o armă de ultimă generaţie. Orice armă este produsă oriunde în lume este bazată pe arme mai vechi, dar sunt mai avansate acum. Cât despre Oreşnik, da, au mai fost făcute progrese în trecut pe această rachetă. Inginerii noştri s-au gândit cum să o îmbunătăţească şi a fost adusă la nivelul la care este acum. Este o armă nouă, cu rază scurtă şi medie de acţiune. Aţi zis (n.r. jurnaliştii) că unii experţi occidentali spun că poate fi interceptată...Le pot spune că există diferite de sisteme antiaeriene. Există sisteme Patriot, există THAAD...Le cerem oamenilor noştri, ucrainenilor, să găsească soluţii la acestea. Le spun „oamenii noştri”, fără ironie, pentru că sunt mulţi ucraineni în Ucraina care visează la dărâmarea regimului nazist.

THAAD este un exemplu de sistem antirachetă şi mult timp am cerut SUA să nu disloce aceste sisteme (n.r. în Europa) pentru că vom găsi metode de penetrare a acelui sistem. Aceste lucruri duc la noi cheltuieli pentru plătitorii americani de taxe, oricum. Sistemele au fost dezvoltate şi dislocate: sunt două în România şi în Polonia şi sunt 24 de rachete Standard 3, în România, sunt varianta 1B cu rază de 300 km rază de acţiune. Oreşnik este  o rachetă cu rază intermediară. Imaginaţi-vă... sistemul nostru este dislocat la 200 de km distanţă. Chiar dacă sistemul antirachetă THAAD este dislocat în Polonia, nu va putea să o intercepteze. Ei zic că racheta noastră este vulnerabilă la lansare, dar nu o vor putea intercepta, cu atât mai puţin locurile de lansare. Nu există nicio şansă ca racheta Oreşnik să fie doborâtă. Dacă ei cred asta, lasă-i să vină cu propuneri, cu noi tehnologii”, a spus Putin.

Să ţinem „un experiment sau un duel”, continuă Putin, „selectaţi o ţintă la Kiev, aduceţi acolo apărarea antiaeriană occidentală şi vedeţi dacă sunt capabili să o intercepteze”.

„Va fi interesant pentru noi”, spune el.

Multe dintre declaraţiile lui Vladimir Putin de azi se înscriu în retorica deja prezentată de Kremlin, încă de la începutul războiului, potrivit căreia Rusia a iniţiat acest război din cauza Occidentului şi pentru că vrea să elibereze ucrainenii. Cu toate acestea, realitatea este alta. Rusia a început războiul din Ucraina crezând ca în trei zile Kievul va capitula. După mai bine de trei ani de război, ucrainenii încă rezistă pe front, deşi se confruntă cu probleme în această perioadă. Având în vedere că Rusia încă se consideră de neegalat la nivel mondial din punct de vedere militar şi printre primele ţări din lume din punct de vedere economic, întrebarea este de ce nu a reuşit, până acum, să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit. Există rapoarte potrivit cărora Rusia ar vrea să încheie războiul în 2025, tocmai pentru că nu îl mai poate susţine din punct de vedere economic. Trecerea la o economie de război a afectat mai multe domenii în Rusia, în special pe cel educaţional şi cel de sănătate.