Vladimir Putin i-a avertizat pe tătarii din Crimeea să nu încerce să obţină statut special

Musulmanii tătari reprezintă mai mult de zece la sută din populaţia Crimeei şi s-au opus în mare parte anexării peninsulei la Rusia anul trecut, din cauza deportărilor în masă ordonate de Moscova în perioada sovietică. Ei au fost supuşi presiunilor pentru a respecta noile autorităţi.

În timpul unei vizite de trei zile în Crimeea pentru a promova turismul şi dezvoltarea, Putin s-a întâlnit luni cu reprezentanţii mai multor minorităţi, inclusiv cu cei ai tătarilor, în satul Opolznevoe.

"Relaţiile interetnice sunt o problemă delicată", a afirmat Putin în cadrul întânirii. "Consider că orice speculaţie privind drepturi speciale pentru o anumită etnie este extrem de periculoasă", a adăugat el.

Preşedintele a mai spus că Moscova nu va permite organizaţiilor străine pentru apărarea drepturilor omului să destabilizeze peninsula sub pretextul problemelor cu care se confruntă tătarii, cel mai mare grup etnic din Crimeea după ruşi şi ucraineni.

Rusia a fost criticată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ONU, Consiliul Europei şi Turcia pentru tratamentul aplicat minorităţii tătare.

După anexarea Crimeei în 2014, forţele de securitate ruse au efectuat raiduri la Consiliul reprezentanţilor tătarilor din Crimeea (Mejlis) şi i-au evacuat din sediu. Rusia a închis de asemenea postul de televiziune al tătarilor, ATR.

Mai mulţi activişti tătari locali au fost ucişi, bătuţi sau daţi dispăruţi, iar doi lideri ai comunităţii au primit interdicţie de intrare în Crimeea.

Moscova a făcut însă şi câteva gesturi de conciliere faţă de tătarii din Crimeea, reabilitându-i alături de alte minorităţi etnice care au avut de suferit în perioada lui Stalin şi acordând statut oficial limbii lor.

În timp ce a încercat să inhibe activitatea tătarilor din Crimeea loiali Kievului, Moscova a căutat să promoveze noi organizaţii ale tătarilor care ar fi dispuse să coopereze cu Kremlinul.