Voinţa politică privind situaţia romilor lipseşte pentru că această problemă nu aduce voturi

"Niciun politician nu a câştigat niciodată nimic din abordarea integrării romilor", a declarat Ivan Ivanov, un avocat bulgar în domeniul drepturilor omului, care conduce Biroul European de Informare despre Romi, o instituţie de lobby cu sediul la Bruxelles. În opinia acestuia, politicile de integrare a romilor nu au funcţionat în nicio ţară europeană. El sugerează că guvernele naţionale ar trebui degrevate de această responsabilitate, optând pentru crearea unei politici europene comune în acest domeniu.

În noile ţări ale Uniunii Europene (UE), o parte importantă a publicului, şi nu doar extrema-dreaptă, susţine deportarea a zeci de romi şomeri, imigranţi ilegali în Franţa şi Italia, afirmă publicaţia, adăugând că "aceste persoane îi percep pe romi ca fiind imposibil de educat, hoţi care trebuie să fie segregaţi, să nu fie incluşi în rândul societăţii". Partidul Jobbik (de extrem-dreapta) din Ungaria a "aplaudat" acţiunile Parisului şi vrea ca romii să fie internaţi şi deposedaţi de cetăţenie dacă nu acceptă normele sociale.

Corneliu Vadim Tudor, un politician român de extremă-dreapta, este citat luând Franţa peste picior, întrebând Parisul de ce nu-i trimite pe romi înapoi "în ţara lor, India". La rândul său, preşedintele român, Traian Băsescu, este citat afirmând că Franţa trebuie să stopeze expulzările, dar şi că ţiganii trebuie să îşi trimită copiii la şcoală, nu la cerşit.

Doar câţiva politicieni din Europa de Est au condamnat acţiunile Franţei. Ministrul ceh al Afacerilor Externe, Karel Schwarzenberg, a afirmat că aceste acţiuni sunt impregnate de rasism, iar Guvernul ungar a anunţat că va acorda problemei romilor un rol important în cadrul preşedinţiei ungare a Uniunii. În schimb, Guvernul României nu a condamnat tratamentul aplicat de francezi cetăţenilor săi, în pofida faptului că Parlamentul a făcut acest lucru miercuri.

Tonul utilizat în Europa de Est este pesimist, comentează publicaţia. "Est-europenii îşi amintesc (prin această polemică) de integrarea socială cu forţa din perioada comunistă, când adopţia şi trimiterea copiilor la orfelinate erau obligatorii, dar şi de sterilizarea forţată, în anumite ţări, (...) şi arestarea nomazilor şi cerşetorilor", comentează The Economist, adăugând că, în opinia est-europenilor, "dacă toate aceste (măsuri comuniste) nu au îmbunătăţit situaţia, măsuri democratice, mult mai blânde, au o şansă şi mai redusă să funcţioneze".