Voronin: România nu vede R. Moldova ca pe o ţară independentă şi suverană

"Dar în exteriorul ţării noi trebuie să fim uniţi, într-un pumn, într-o mână - toţi să luptăm pentru Republica Moldova ca ţară independentă. Aici e toată buba în relaţiile noastre cu România – că ei nu ne văd pe noi până la urmă ca o ţară independentă, suverană şi integră", afirmă Voronin, potrivit interviului postat pe pagina de internet a BBC.

Voronin a afirmat că, atât la primele întâlniri cu fostul preşedinte Ion Iliescu, cât şi la cele cu preşedintele Traian Băsescu "s-au formulat nişte principii privind modul în care urma" să se dezvolte relaţiile bilaterale".

"Cel mai mult a rezistat Băsescu, el a rezistat în jurul a patru-cinci luni, a mers pe aceste principii. De la care imediat partea română se dezice..." a declarat la NIT preşedintele moldovean.

În opinia sa, tema unirii României cu Republica Moldova este o temă electorală. El a argumentat că "10-12% de români, din acei români care până în 1940 au avut proprietate, au avut pământ în Moldova, neamurile lor, rudele, nepoţii mai ţin cont că, dacă se întâmplă Marea Unire, atunci ei pot să revină la acest pământ, la aceste proprietăţi".

"Această temă în campaniile lor electorale se prelucrează, acumulează voturi pentru acei care strigă mai tare «Noi vrem unire cu Basarabia»", a declarat Voronin, care a precizat că nu este "românofob".

El a afirmat că este pus în situaţia de a fi preşedintele Republicii Moldova, "stat independent şi suveran" şi că este obligat să apere interesul ţării sale.

"Dar nu să merg orb, luat de mână de cineva, la propunerile ba de la Est, ba de la Vest...", a spus preşedintele moldovean.

"Şi toate acele probleme pe care le-am discutat recent cu vecinul de la Est (Rusia - n.r.) au fost tot legate de solicitările de a ne federaliza, de face nu ştiu ce statute ş.a.m.d. Tot aşa e şi din partea asta (din partea României, Vestului – n.r.)" , afirmă Vladimir Voronin, argumentând că moldovenii nu pot accepta astfel de propuneri după ce "au simţit gustul independenţei".

Şeful statului moldovean s-a referit şi la problema transnistreană.

"Şi ei tot socot că buba cea mai mare pentru noi – şi asta e adevărat – este problema transnistreană. Dar ei o apreciază din altă parte şi dau altă conotaţie acestei probleme – că dacă se rezolvă problema transnistreană, apoi, cum a spus marele nostru poet Grigore Vieru – adio România Mare.(...) Şi numai cum ne apropiem noi (de o soluţie a conflictului transnistrean – n.r.) imediat încep a se mişca politicienii noştri, şi mai vechi şi mai tineri, imediat încep a se mişca forţele respective din România – aici e toată problema...", a spus Voronin.

El a criticat afirmaţiile conform cărora moldovenii sunt români şi că limba moldovenească nu există.

"Şi de aceea nouă ne leagă aceste formule – că noi nu suntem moldoveni, că suntem români, că noi n-avem limbă, că limba moldovenească nu există, că 650 de ani în urmă Ştefan cel Mare nu a fost moldovean ci român, adică cu patru sute şi ceva de ani înainte de a se fi format statul român", a susţinut Voronin.

În opinia sa, conducerea României "trebuie măcar în aritmetică să se clarifice – când şi ce s-a petrecut în istorie" şi abia apoi să fie trase astfel de concluzii.

Voronin a spus că nu are nimic împotriva dezvoltării relaţiilor cu România, cu cetăţenii români, sugerând că partea română greşeşte în această relaţie şi exemplificând cu situaţia limbii moldoveneşti.

"Avem multe lucruri de făcut cu românii împreună chiar şi pe dimensiunea, pe segmentul european. Dar până acuma, uitaţi-vă, numai aceste probleme – dintr-o parte cu limba, pe site-ul UE nu trebuie să figureze limba moldovenească.", a afirmat el, declarându-şi surprinderea că cineva dintr-o ţară europeană poate nega ceea ce Constituţia R. Moldova consfinţeşte, adică existenţa limbii moldoveneşti.

Vladimir Voronin a susţinut că politicieni moldoveni sunt plătiţi de autorităţile române. "Politicieni de la noi, plătiţi de români, şi foarte regulat şi foarte bine plătiţi", a explicat şeful statului moldovean.

El a susţinut că moldovenii nu se pot purta "cum se poartă cineva din Bucureşti", ci trebuie să se ridice "mai sus decât acest comportament".

"Noi n-avem scopuri să întoarcem Moldova lui Ştefan cel Mare înapoi – măcar că ar fi un act istoric foarte just – dar noi avem scopul să ne integrăm în Europa unită, mare, şi acolo o să fie şi Moldova lui Ştefan cel Mare, şi o să fie toate celelalte state, şi o să fim şi noi toţi împreună", a declarat Voronin, avertizând că autorităţile de la Chişinău vor răspunde adecvat "la toate încercările de a diminua poziţia Moldovei în lume, de a diminua rolul Moldovei, de a diminua Moldova ca ţară independentă şi suverană".

Întrebat dacă agreează ideea unui referendum pe tema unei eventuale uniri cu România, în problema denumirii limbii şi în alte chestiuni privind raporturile dintre România şi Moldova, Vladimir Voronin a declarat că un astfel de referendum a avut loc la 1 octombrie 2004, când s-a desfăşurat recensământul populaţiei Republicii Moldova, conform căruia 2,1% de cetăţeni ai republicii s-au declarat români.

"Această cifră răspunde la toate întrebările", a comentat el