Vrei să scapi de mobilizare în caz de război? E un proces îndelungat şi costisitor, dar iată câteva insule tropicale în care îţi poţi "cumpăra" cetăţenie

Sursa Foto - Flickr

Preţul variază de la o insula tropicală la alta - între 100.000 şi 1,5 milioane de dolari! Iar procesul de renunţare a cetăţeniei române este unul îndelungat şi birocratic ce presupune să faci drumuri la numeroase ghişee sau să trimiţi multe mesaje de e-mail. De altfel, nu vă aşteptaţi ca America de Sud, Africa, Caraibe sau Asia să fie Raiul pe Pământ în cazul unui război mondial dintre NATO şi Rusia 

În ce situaţie s-ar putea ajunge la serviciul militar obligatoriu sau la mobilizare? 

Tensiunile dintre NATO şi Rusia au crescut după ce dictatorul Vladimir Putin a atacat ţinte civile în Ucraina, inclusiv consulatul german, şi este suspectat că ar fi sabotat conductele Nord Stream din Marea Baltică. 

Polonia şi Letonia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu diin anul 2023. 

Dar cel mai sumbru scenariu ar fi ca Putin să comită un act prin care ar escalada conflictul din Ucraina la un conflict global dintre Rusia şi NATO, prin a folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei. 

Liderii NATO au declarat că în acest caz vor trimite toate forţele convenţionale pentru a demilitariza Rusia, iar întreg flancul estic al NATO va porni la război pentru eliberarea şi apărarea Ucrainei în vreme ce aviaţia şi flota anglo-americană vor bombarda Rusia la distanţă.

În cazul activării Articolului 5 din Tratatul Alianţei, România intră în stare de război pentru a coopera cu celelalte state membre NATO, iar toţi bărbaţii de cetăţenie română din spaţiul euro-atlantic, care sunt încorporabili (20-35 ani), rezervişti şi rezerviştii voluntari, trebuie să se prezinte la ordin în centrele de înrolare pentru examinări medicale şi probe, transmite ZF. 

Toţi bărbaţii români încorporabili care se află şi în statele din afara NATO/UE sunt obligaţi să vină în România, în maxim 15 zile, adaugă ZF. 

Cetăţenii români încorporabili vor fi înrolaţi şi instruiţi, dar nu vor fi trimişi pe frontul din Ucraina. De eliberarea Ucrainei se vor ocupa doar armatele profesionale ale Alianţei. 

Noii recruţi vor fi trimişi la frontieră, la depozite, la baze sau în obiective strategice ale ţării pentru a le păzi. 

După cum arată sondajele din mass-media românească care arată că sunt mulţi români care nu sunt deloc patrioţi şi nu-şi dau interesul să-şi apere proprietatea şi să-şi rişte viaţa pentru ţara în care s-a născut şi susţin că preferă să fugă alături de familiile lor. Ştiri de Cluj scrie că numai 26% din români şi-ar apăra ţara, restul ar fugi.  

"Ca să scap de mobilizare, trebuie să renunţ la cetăţenia română şi să emigrez în afara spaţiului euro-atlantic? "

Răspunsul este DA! Dar este un proces birocratic îndelungat, costisitor şi anevoios, şi trebuie efectuat cu mult timp înainte ca România să intre în stare de război. 

Dacă sunteţi încorporabil, dar vreţi să scăpaţi de mobilizare şi să vă stabiliţi definitiv în ţara în care v-aţi obţinut noua cetăţenie, veţi fi chemaţi la centrul de recrutare. 

Chiar şi dacă vă aflaţi într-o ţară din afara spaţiului euro-atlantic, precum Asia, Africa sau America de Sud, s-ar putea să primiţi solicitare să veniţi la ambasada României şi să vă îndreptaţi spre aeroport pentru a călători spre Europa. 

România are parteneriate de extrădare cu multe ţări din afara Europei, deci neprezentarea la ambasadă şi la centrul de recrutare poate să vă provoace probleme juridice şi să ajungeţi urmăriţi de autorităţile locale la solicitarea statului român. 

Ce spune site-ul Ministerului de Afaceri Externe despre renunţarea la cetăţenia română? 

Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:

• paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• actele de stare civilă româneşti ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie sau sentinţe de divorţ), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
• dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie apostilată/supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

În funcţie de situaţia fiecărei persoane, procesul poate să dureze, chiar şi câteva săptămâni sau luni. 

În ce insule tropicale din afara spaţiului euro-atlantic îţi poţi cumpăra cetăţenie? Preţul minim este foarte mare - 100.000 dolari!  

Sunt câteva ţări tropicale din afara NATO în care îţi poţi cumpăra cetăţenie , dar preţul este foarte mare - între 100.000 şi 750.000 dolari, transmite INSIDER, dar cel puţin nu trebuie să aştepţi între 5 şi 10 ani pentru acomodare. 

Cetăţenii români care vor să scape de mobilizare trebuie să aibă în vedere că multe insule tropicale ar putea să fie parte a Comunităţii Naţiunilor, deci, sub controlul coroanei britanice a regelui Charles al III-lea, precum insulele Sfântul Cristofor şi Nevis.  

Iar Marea Britanie, fiind stat membru NATO, poate solicita întăriri din naţiunile insulare care sunt membre a Comunităţii Naţiunilor. 

Antigua şi Barbuda: preţul minim - 100.000 dolari 

Există  patru moduri  de a vă califica pentru cetăţenia din Antigua şi Barbuda prin programul de investiţii, conform site-ului oficial al guvernului.

Opţiunea cea mai puţin costisitoare este o donaţie de 100.000 de dolari către Fondul Naţional de Dezvoltare al ţării. Alternativ, solicitanţii pot dona 150.000 dolari Universităţii Indiilor de Vest.

Solicitanţii pot investi, de asemenea, în  domeniul imobiliar cu 400.000 dolari,  care vine cu o taxă adăugată de 30.000 dolari.

Opţiunea finală şi cea mai scumpă a programului este să investeşti cel puţin 1,5 milioane de dolari într-o afacere aprobată de pe insulă, împreună cu o taxă de 30.000 de dolari.

Dominica - 200.000 de dolari 

Există două modalităţi de a vă califica pentru cetăţenia insulei din Caraibe Dominica prin programul de investiţii, potrivit Guvernului Commonwealth-ului Dominica.

Primul este de a dona 100.000 de dolari Fondului de Dezvoltare Economică al insulei, iar a doua modalitate este de a cumpăra  proprietăţi   în valoare de 200.000 de dolari. 

Grenada: investiţie minimă de 150.000 dolari 

Grenada, o naţiune insulară din Indiile de Vest, oferă două opţiuni de calificare pentru programul său de cetăţenie prin investiţii,  potrivit site-ului oficial al guvernului: o contribuţie de 150.000 dolari la Fondul Naţional de Transformare, care finanţează proiecte în diverse industrii, inclusiv turismul, agricultura şi energia alternativă, sau achiziţionarea unei proprietăţi în valoare de cel puţin 220.000 dolari, care nu poate fi vândută timp de patru ani.  

Sf. Lucia: este necesară o investiţie minimă de 500.000 dolari în obligaţiuni guvernamentale 

Sf. Lucia, o insulă vulcanică situată în estul Mării Caraibelor, oferă patru opţiuni diferite de investiţii  în schimbul cetăţeniei, potrivit Investment Migration Council.

Opţiunea cea mai puţin costisitoare este o donaţie de 100.000 de dolari către Fondul Economic Naţional al insulei. Solicitanţii care preferă să investească în imobiliare pot cumpăra proprietăţi în valoare de cel puţin 300.000 dolari, care nu pot fi vândute timp de cinci ani.

În plus, puteţi investi cel puţin 3,5 milioane dolari într-un „proiect de întreprindere aprobat”, care variază de la restaurante şi porturi de croazieră până la universităţi şi infrastructură de transport. Proiectele trebuie să creeze cel puţin trei locuri de muncă permanente în economia locală.

Opţiunea finală este să investeşti minimum 500.000 dolari în obligaţiuni guvernamentale, care sunt în prezent reduse cu 50% în cadrul programului de ajutorare COVID-19. 

St. Cristofor şi Nevis: este necesară o donaţie de 150.000 dolari 

Există  trei moduri  de a vă califica pentru cetăţenia St. Cristofor şi Nevis prin program de investiţii, conform site-ului oficial al guvernului.

Prima opţiune este de a dona 150.000 dolari Fondului de creştere durabilă, care a fost lansat în 2018 pentru a promova creşterea în diverse sectoare, inclusiv asistenţa medicală, educaţia, energia alternativă, schimbările climatice şi rezilienţa şi promovarea antreprenoriatului indigen.

Alternativ, solicitanţii pot alege să contribuie cu 175.000 dolari la Opţiunea de investiţii alternative a programului .

A treia şi ultima opţiune este să investeşti într-un proiect imobiliar aprobat, cu o valoare de cel puţin 200.000 dolari. 

"Dar nu vă aşteptaţi ca America să fie Raiul pe Pământ în cazul celui de-al Treilea Război Mondial"

Am urmărit câteva conversaţii de pe Quora şi unii comentatori susţin că în caz de război termonuclear, America de Sud nu va fi ţinta bombardamentelor, dar de iarna nucleară nu va scăpa nimeni.

Climatologii susţin că în caz de iarnă nucleară, e de aşteptat ca 5 miliarde de oameni să moară în următorii ani. 

Există riscul crescut ca vechile războaie pentru resurse şi teritorii dintre facţiuni, clanuri şi triburi să reînceapă după decenii de pace, mai ales că nu vor mai fi Statele Unite în preajmă să menţină ordinea. 

Imigranţii din Europa ce au încercat să scape de mobilizare ar deveni victime sigure ale altor războaie din Africa, America de Sud şi Asia, iar situaţia ar putea fi mult mai rea pentru ei decât să fi rămas în Europa unde primeau provizii de hrană, echipamente de protecţie şi arme asigurate. 

În Europa, în caz de război cu Rusia, sute de milioane de bărbaţi s-ar putea să nu ajungă niciodată pe front şi să întâlnească inamicii ruşi. Cel mai probabil vor lucra în logistică, industria militară şi pază. 

În Africa,  America de Sud, Australia şi  Asia care au fost devastate de dictaturi, terorism, mafie şi războaie civile, poţi ajunge victimă sigură a traficului de persoane, te poţi trezi luat ostatic sau vei fi trimis să lupţi într-un alt război cu terorişti jihadişti, piraţi, lorzi ai lumii interlope, cu rebeli sau cu trupele unor regimuri dictatoriale, asta în timp ce încercai să scapi de mobilizare pentru a nu te lupta cu ruşii. 

Când comerţul mondial va fi perturbat de un război dintre NATO şi Rusia, e de aşteptat ca insulele tropicale, dar şi continentele precum Asia, Africa şi America de Sud să aibă de suferit din cauza foametei. Iar foametea poate să scoată ce-i mai rău din oameni. 

"Nu vă aşteptaţi ca Brazilia să fie un paradis  în cazul unui război global dintre NATO şi Rusia", avertizează un comentator care susţine că are 25 de ani în muncă şi studii de dezvoltare economică, şi că americanii şi europenii nu ar trebui să se grăbească cu împachetarea bagajelor fiindcă există riscul să nu fie primiţi. 

"Ei bine, mii de persoane vor cere intrarea imediată,apoi locuinţe, apoi locuri de muncă, hrană şi cetăţenie deplină, în timp ce majoritatea sunt necalificaţi, faliţi şi fără legături cu angajatorii etc., aşa cum am văzut în SUA, Canada şi Australia care pun accentul pe competenţe, iar Mexicul controlează mult mai strict imigraţia (ca peste tot în lume, în general).

America de Sud, insulele din Pacific, Indonezia, Australia, Noua Zeelandă, Madagascar, Sri Lanka, Thailanda, Africa, toate au un potenţial semnificativ s-ar putea feri de un război nuclear. Multe dintre aceste zone sunt mai mari decât Statele Unite continentale, astfel încât Argentina, Chile şi Brazilia ar putea absorbi toată populaţia SUA. 

Ar fi popular să se ajungă în Bermude, Cuba, Jamaica, Bahamas, Insulele Virgine, Trinidad-Tobago, Curacao, Santo Domingo/Haiti etc. cu nave de croazieră, precum şi cu iahturi şi avioane private, dar majoritatea acestor ţări nu produc suficientă hrană pentru turiştii lor şi vor fi copleşite.

Este uşor de uitat cât de mulţi americani deţin deja proprietăţi în America de Sud, de la ferme enorme în Argentina la mici locuri de retragere în insule, Mexic (3 milioane acum?), Belize, etc.. Există, de asemenea, sute de mii de americani care lucrează pentru companii cu operaţiuni substanţiale în America de Sud".

Un alt comentator care a studiat 5 ani la facultatea de Ştiinţe şi Arte Liberale, la Rutgers, spune că "într-un război nuclear total, nu există refugii sigure... Consecinţele unui schimb masiv de rachete nucleare nu cunosc graniţe şi nu respectă conceptul de neutralitate. Norii radioactivi, efectele iernii nucleare... acestea nu se vor opri la o graniţă, chiar dacă Trump îşi va construi zidul".

A apărut şi o discuţie pe Quora dacă Noua Zeelandă ar fi un loc sigur pentru refugiu în caz de război mondial, indiferent că este convenţional sau nuclear.  

Un militar american a scris: 

"Pe 13 ianuarie 2018, locuitorii din Hawaii s-au trezit brusc, punând exact această întrebare. Soţia mea şi cu mine s-a întâmplat să fim amândoi acasă în acea dimineaţă pentru că ne pregătim pentru a vinde casa de pe ţărmul sudic al insulei Oahu. Am angajat nişte muncitori pentru a înlocui covorul de la parter. Au ajuns şi s-au dus direct la muncă. La scurt timp după ce au început, am auzit alarma de la telefon. Era un mesaj cu o notificare de la Emergency Broadcast System. Mi-am scos telefonul din buzunar şi am citit mesajul.

M-am gândit o clipă la ce înseamnă, apoi l-am chemat pe maistru şi i-am arătat. Reacţia lui acum mă face să râd. Practic, a ridicat din umeri, a spus „Oh, wow.” Şi s-a întors imediat la treabă. Apoi am auzit alarma de la etaj. O clipă mai târziu, soţia mea a coborât scările şi a întrebat dacă am primit aceeaşi notificare.

Ea a întrebat „Ce facem?”  I-am spus că există un adăpost anti-bombă la baza de lângă hangarul în care am lucrat, dar nu vom ajunge niciodată acolo la timp. Nu era nici un loc în apropiere în care să mă gândesc să merg.

În acel moment, am lăsat muncitorii să-şi facă treaba până la sfârşit, am urcat pe scări împreună, am luat cei doi copii ai noştri, ne-am aşezat pe pat cu ei şi ne-am apucat să ne rugăm.

După un minut în care ne-am rugat Domnului şi i-am mulţumit pentru viaţa care ne-a fost dată împreună şi dragostea pe care am împărtăşit-o, ne-am uitat unul la altul.  Am spus „Hai să ieşim afară să vedem ce se întâmplă!”

Erau vecini care alergau, vorbeau tare la telefoane şi maşinile se opreau pe stradă. Vecinii noştri de alături ne-au întrebat ce ar trebui să facă. Noi, desigur, nu am avut nicio sugestie în afară de a fi cu ochii pe ştiri. Se pare că unii au făcut click accidental pe butonul greşit de pe computerul care gestionează notificările în masă, care se află chiar lângă butonul pentru teste".