Vulcanul islandez eliberează în atmosferă între 150.000 şi 300.000 de tone de CO2 pe zi

Totuşi, "cantitatea de CO2 emisă de vulcani în general şi de acesta în particular, este neglijabilă" în raport cu emisiile totale de gaze cu efect de seră, subliniază Patrick Allard, de la Institutul de fizică a globului din Paris.

Nu există date disponibile cu privire la cantitatea de CO2 emisă de vulcanul Eyjafjöll de la erupţia sa, la 14 aprilie, dar estimările sunt posibile prin comparaţie cu erupţia din 20 martie.

În cursul acestei prime erupţii, au fost emise 15.000 de tone de CO2 pe zi, potrivit lui Colin Macpherson, geolog la universitatea Durham din Anglia.

"Fluxul actual de magmă este de 10-20 de ori mai mare", deci, "luând în considerare limita inferioară, cantitatea de CO2 emisă de Eyjafjöll ar fi de 150.000 de tone pe zi", a declarat el pentru AFP.

La rândul său, Patrick Allard estimează, propunând calcule similare, că vulcanul "produce în acest timp de 20 de ori mult CO2 decât producea în prima fază a erupţiei", respectiv 300.000 de tone pe zi.

Extrapolând la un an, aceste emisii vor plasa vulcanul între locurile 47 şi 75 pe lista ţărilor care emit gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii globale, potrivit cifrelor publicate în 2005 de World Resources Institute (WRI), o organizaţie neguvernamentală specializată în date despre mediu.

Situat pe locul 47, vulcanul ar emite mai multe gaze cu efect de seră într-un an decât Austria, Irlanda, Bulgaria sau Suedia.

De altfel, nu există indicii că emisiile de CO2 ale vulcanului vor fi compensate de reducerea draconică a numărului de zboruri în spaţiul aerian din nordul Europei.

"Este mai puţin CO2 emis, dar oamenii sunt repatriaţi cu autocare, iar zborurile sunt amânate, nu anulate", explică climatologul Hervé Le Treut.

Iar "dacă gazele sunt emise acum sau peste trei săptămâni, aceasta nu schimbă fundamental datele la nivel climatic", a adăugat el.