Washington Post: Instituţiile din SUA au subestimat riscurile privind ingerinţele Rusiei în scrutinul prezidenţial

Primul email a sosit pe 26 februarie 2016 în inboxul site-ului de ştiri CounterPunch, cu tendinţe politice de stânga. Mesajul era: "Bună ziua! Numele meu este Alice Donovan, sunt o jurnalistă independentă".

Biroul Federal de Investigaţii (FBI) urmărea de câteva luni activităţile lui Alice Donovan, în cadrul unei operaţiuni de contrainformaţii numită "NorthernNight" ("Noaptea nordică"). Potrivit rapoartelor FBI, Alice Donovan era unul dintre agenţii pseudoanonimi angajaţi de Kremlin pentru subminarea instituţiilor democratice din Statele Unite.

Primele articole scrise de Alice Donovan pentru site-ul CounterPunch şi pentru alte cel puţin zece publicaţii online nu erau neapărat politice. Dar, în contextul intensificării campaniei electorale din SUA, abordarea lui Alice Donovan s-a schimbat. Încerca din ce în ce mai mult să genereze nemulţumire în legătură cu Hillary Clinton, candidatul Partidului Democrat la preşedinţie, recurgând la informaţii dezvăluite de WikiLeaks, site considerat de oficialii americani drept un instrument utilizat de Rusia pentru influenţarea opiniilor înaintea scrutinului prezidenţial american.

"Nu se poate nega că emailurile pe care Julian Assange le-a obţinut din interiorul Partidului Democrat sunt reale. Emailurile au expus-o pe larg pe Hillary Clinton şi aproape nimeni nu relatează despre ele", scria Alice Donovan în august 2016 pe un site numit "We Are the Change" ("Noi suntem schimbarea").

"Evenimentele asociate investigaţiei efectuate de FBI în cadrul Operaţiunii Noaptea Nordică urmează un model care s-a repetat câţiva ani, în contextul amplificării ameninţărilor ruse: Agenţiile de informaţii şi serviciile de securitate americane observaseră semnale de avertisment privind ingerinţe ruse în Europa şi ulterior în SUA, dar nu au conştientizat în totalitate amploarea ambiţiilor Kremlinului. Oficialii americani de rang înalt nu au estimat corect pericolele, iar apoi au au avut disensiuni pe tema opţiunilor de contracarare a acestora. În final, planurile măreţe au fost anulate din cauza disensiunilor interne, din cauza temerilor că lucrurile s-ar putea agrava sau din cauza încrederii neinspirate în rezistenţa societăţii americane şi a instituţiilor democratice", comentează editorialiştii Adam Entous, Ellen Nakashima şi Greg Jaffe într-un articol publicat în cotidianul The Washington Post sub titlul "Agenţii ruşi acaparau Internetul în timp ce Washingtonul analiza opţiunile".

Un ordin nedezvăluit până acum prin care Preşedinţia SUA cerea combaterea ameninţărilor cibernetice a condus la pregătirea de către serviciile americane de informaţii a şase operaţiuni specifice pentru contracararea ameninţărilor ruse. Dar, la un an de la acest ordin, Casa Albă condusă de preşedintele Donald Trump rămâne divizată privind decizia de a lansa ori nu operaţiuni, afirmă oficiali din cadrul agenţiilor secrete.

Această evaluare asupra modului în care Statele Unite au reacţionat la campania rusă în scopul dezinformării rezultă din declaraţiile făcute de zeci de actuali şi foşti oficiali de la Casa Albă, de la Pentagon, Departamentul de Stat, din cadrul serviciilor de informaţii americane şi europene, din cadrul reprezentanţelor diplomatice ale NATO şi ale Uniunii Europene.

"Calculele greşite şi inerţia birocratică care au lăsat Statele Unite vulnerabile în faţa interferenţelor Rusiei în scrutinul prezidenţial din 2016 îşi au originile în decizii luate la sfârşitul Războiului Rece, când oficiali de rang înalt au presupus că Rusia va fi un partener, astfel că în cea mai mare parte au retras Statele Unite din operaţiunile de conflict informaţional. Când relaţiile s-au înrăutăţit, oficialii americani au catalogat Rusia drept «putere de rang regional» care putea influenţa doar democraţiile oscilante de la periferia sa", observă The Washington Post.

Oficiali americani de rang înalt nu credeau că Rusia va îndrăzni să îşi îndrepte atenţia spre Statele Unite. "Credeam că terenul nostru nu este fertil. Credeam că adevărul va ieşi la suprafaţă. Am fost naivi", afirmă Antony J. Blinken, care a fost adjunct al secretarului de Stat american în timpul Administraţiei Barack Obama.

În contextul apropierii alegerilor parlamentare parţiale din 2018, dezbaterile politice pe tema abordării faţă de Rusia continuă. Mulţi oficiali de la Casa Albă, inclusiv preşedintele Donald Trump, neagă amploarea efectelor acţiunilor Rusiei şi consideră că raportul serviciilor de informaţii pe tema ingerinţelor este folosit de politicieni democraţi pentru subminarea victoriei electorale a candidatului republican.

"Dacă ingerinţele ruse au schimbat un singur vot, să îmi spuneţi", a afirmat un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei Donald Trump, sub protecţia anonimatului.

Statele Unite şi Uniunea Sovietică au fost implicate într-un amplu conflict informaţional în perioada Războiului Rece. În contextul destrămării URSS, Administraţia Bill Clinton şi Congresul au redus, în 1999, activităţile Agenţiei americane pentru operaţiuni informaţionale.

"S-au gândit că se încheiase totul şi că eram câştigătorii războiului de propagandă", explică Joseph D. Duffey, ultimul director al Agenţiei americane pentru operaţiuni informaţionale.

După ajungerea la putere a lui Vladimir Putin, Rusia a început să caute modalităţi de compensare a diminuării capabilităţilor militare, optând pentru activităţi de influenţare a campaniilor electorale şi pentru sisteme de operaţiuni cibernetice.

Primele semnale privind amplificarea ameninţărilor Rusiei au apărut în 2005, când a fost lansată reţeaua RT, şi în 2007-2008, când atacuri cibernetice au vizat bănci şi instituţii din Estonia şi Georgia. În anul 2012, hackeri ruşi au atacat contul de Twitter al ambasadorului american. În 2014, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea, un raport al Serviciului rus de informaţii militare arăta cum Moscova a creat identităţi false în spaţiul online pentru o campanie în scopul dezinformării. Oficiali din cadrul GRU, Serviciul rus de informaţii militare, elaboraseră documentul în cadrul eforturilor de a convinge Kremlinul despre eficienţa campaniilor de acest tip.

După ce Donald Trump a devenit preşedinte al SUA, hackerii ruşi au încetat să lanseze mesaje pentru îmbunătăţirea imaginii politicianului republican, concentrându-se pe obiectivul generării de clivaje în societatea americană şi pe subminarea influenţei globale a naţiunii, afirmă oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane.

Dilema cu care se confruntă Casa Albă este aceeaşi: cum să riposteze. În săptămânile premergătoare învestirii lui Donald Trump, Brett Holmgren, un oficial de rang înalt pe teme informaţionale la Casa Albă în mandatul preşedintelui Barack Obama, l-a informat pe Ezra Cohen-Watnick, omologul său din Administraţia actuală, despre acţiunile adoptate. Holmgren şi Cohen-Watnick au refuzat să facă vreun comentariu. Cohen-Watnick a elaborat memorandumuri prin care identifică ameninţările ruse drept priorităţi, au declarat oficiali americani.

La Casa Albă au avut loc o serie de reuniuni pe tema definitivării planurilor de contracarare a acţiunilor Rusiei. Herbert McMaster, consilierul prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, a propus operaţiuni cibernetice secrete pentru contracararea campaniilor ruse în sensul dezinformării.

"Dar, exact ca în timpul Administraţiei Barack Obama, cele mai eficiente idei întâmpină obstacole", observă cotidianul The Washington Post, notând că Agenţia Centrală pentru Informaţii (CIA) nu a finalizat încă planurile, iar Casa Albă vrea revizuirea operaţiunilor lansate de Administraţia Barack Obama.

Citeşte şi: CEBR: China va depăşi Statele Unite şi va deveni cea mai mare economie a lumii până în 2032

Citeşte şi: Vlad Voiculescu: Politicieni şi oameni cu influenţă au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale medicului Lucan. Printre ei, Alexandru Arşinel şi Victor Socaciu. Sunt sute de cazuri

Citeşte şi: Sfântul Ştefan. 27 decembrie. Superstiţii şi tradiţii: Ziua în care cei certaţi trebuie să se împace

Citeşte şi: Sacrificiile făcute de Prinţul Harry din dragoste pentru logodnica sa. Acesta a renunţat la o veche tradiţie de Crăciun a Familiei Regale

Citeşte şi: Concluzii preliminare în cazul profesorului universitar din Iaşi, Bogdan Maleon, şi al soţiei sale: Ambii s-au sinucis

Citeşte şi: Cel mai larg lanţ de restaurante din lume a închis peste 900 de locaţii în 2017: „Brandul este obosit. Chiar şi angajaţii arată obosiţi”