Washingtonul propune la ONU o rezoluţie privind mobilizarea împotriva Ebola

Proiectul de rezoluţie ar urma să fie adoptat joi după-amiaza, în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului, care este prezidat în septembrie de Statele Unite.

În textul proiectului de rezoluţie, Consiliul "decide că răspândirea fără precedent a epidemiei de Ebola reprezintă o ameninţare pentru pace şi securitatea internaţională".

Textul "îndeamnă statele membre să furnizeze un ajutor de urgenţă" ţărilor afectate de epidemie, în special Guineea, Sierra Leone şi Liberia, materializat prin spitale de campanie, personal medical, capacităţi logistice şi transport aerian.

Proiectul de rezoluţie invită statele membre şi organizaţii precum Uniunea Africană şi Uniunea Europeană să "se mobilizeze imediat" pentru formarea personalului medical şi crearea unui laborator în scopul accelerării detectării şi tratării unor cazuri suspecte.

Consiliul le solicită unor state, în special din Africa de Vest, "să anuleze restricţiile impuse deplasărilor în contextul răspândirii epidemiei". De asemenea, companiile aeriene şi maritime sunt invitate "să menţină legăturile" cu ţările afectate.

Mai multe companii aeriene au decis să nu mai deservească ţările afectate, în timp ce unele state vecine cu cele afectate şi-au închis frontierele.

Aceste restricţii, subliniază proiectul de rezoluţie, "izolează şi mai multe ţările afectate şi împiedică eforturile lor pentru a răspunde epidemiei".

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a subliniat, marţi, că Ebola ar fi unul dintre subiectele centrale ale sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, care va avea loc săptămâna viitoare la New York. O reuniune ministerială privind Ebola urmează să aibă loc la 25 septembrie în marja Adunării.

"Nu este numai o criză de sănătate publică. (Epidemia) are consecinţe umanitare, sociale şi economice grave" şi ar putea chiar să ameninţe stabilitatea politică a unora dintre cele mai afectate ţări, a subliniat el.

ONU a evaluat la aproape un miliard de dolari bugetul necesar pentru lupta împotriva Ebola în Africa de Vest, jumătate fiind destinat Liberiei.

Pe de altă parte, medicul american Kent Brantly, infectat de virusul Ebola în Liberia, apoi tratat şi vindecat în Statele Unite, a fost primit marţi, la Casa Albă, de preşedintele Barack Obama.

"Preşedintele a avut o scurtă întâlnire cu Kent Brantly şi soţia sa Amber în Biroul Oval", a anunţat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Executivului amerian, într-o conferinţă de presă organizată la bordul avionului prezidenţial Air force One.

Obama, care a sosit la Atlanta (Georgia, sud-est) la începutul după-amiezii, urma să viziteze Centrul american pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), unde va prezenta planul său de acţiune împotriva epidemiei de Ebola.

Acest plan prevede trimiterea a circa 3.000 de militari americani în Africa de Vest. Militarii vor participa în special la construcţia de noi centre de tratament în zonele cele mai afectate, iar administraţia americană va ajuta la recrutarea şi formarea personalului desemnat să le gestioneze.

Eforturile americane se vor concentra pe Liberia, una dintre ţările cele mai afectate de virus. Un centru de comandament va fi instalat în capitala Monrovia.

Kent Brantly, în vârstă de 33 de ani, care lucra pentru organizaţia de caritate Samaritan's Purse, a fost repatriat în iulie şi plasat în carantină la Spitalul Universitar Emory, în apropiere de Atlanta.

În momentul externării lui Kent Brantly, doctorul Bruce Ribner, directorul diviziei de boli infecţioase de la Emory, a subliniat că medicul american nu reprezenta "niciun pericol pentru sănătatea publică". El a fost tratat cu un ser experimental.