Pentagonul a criticat publicarea, duminică, a acestor documente secrete de arhivă asupra războiului din Afganistan, afirmând că periclitează viaţa informatorilor afgani şi ameninţă cu sabotarea eforturilor de culegere de informaţii în această ţară.
Julian Assange s-a apărat, declarând pentru cotidianul britanic, că a solicitat Casei Albe, săptămâna trecută, să îl ajute să „minimizeze şansele ca numele informatorilor să fie divulgate”, dar că nu a primit niciun răspuns.
Fondatorul WikiLeaks a declarat, săptămâna aceasta, că documentele au fost citite cu atenţie, în căutarea unor eventuale nume de informatori, şi că un număr dintre ele, care conţineau asemenea nume, nu au fost publicate.
Însă, The Times anunţa miercuri că două ore de examinare atentă a documentelor i-au permis să repereze numele a zeci de afgani, presupusşi furnizori de informaţii către armata americană.
Orice document care „ar pune în mod clar în pericol oameni nevinovaţi” ar putea ajunge între cele 15.000 de documente pe care site-ul a hotărât să nu le publice, a declarat fondatorul WikiLeaks. „Dacă am făcut o eroare, vom reanaliza procedurile şi vom reacţiona”, a dat el asigurări.
Assange şi-a motivat, joi, din nou, hotărârea de a publica aceste documente. „Acest lucru nu a afectat pe nimeni, iar, în caz contrar, vom regreta profund”, a declarat el pentru The Times.
„Acestea fiind spuse, dacă am fi fost obligaţi să alegem între publicarea tuturor documentelor sau a nici unuia dintre ele, am fi publicat toate documentele, deoarece acest lucru este important pentru istoria războiului” din Afganistan, a subliniat acesta.
Site-ul WikiLeaks, fondat în 2006 şi specializat în informaţii, a difuzat duminică aproximativ 92.000 de documente secrete de arhivă despre războiul din Afganistan, care fac dezvăluiri asupra victimelor civile şi presupuselor legături între Pakistan şi insurgenţi.