WSJ: Companii IT precum Google, Facebook, Amazon produc transformări structurale fără a fi monitorizate

"Uneori este greu să pricepem cât de rapid companiile-gigant din domeniul tehnologiei informaţionale au ajuns să domine economia mondială. Acum zece ani, doar una dintre ele, Microsoft, figura printre companiile de rang global, în funcţie de amploarea capitalului. În prezent, primele cinci în top sunt Apple, Alphabet (proprietarul Google), Amazon, Microsoft şi Facebook. Au avut o ascensiune uimitor de rapidă, iar parcursul acestor giganţi este departe de final. Principala întrebare pentru viitor este: cum va afecta extinderea acestor companii celelalte domenii de afaceri şi piaţa muncii?", scrie editorialistul Jonathan Taplin, într-un articol publicat în The Wall Street Journal sub titlul "Pot fi opriţi giganţii din domeniul tehnologiei informaţionale? Google, Facebook, Amazon şi alţi giganţi IT transformă economia şi piaţa muncii din SUA, fără a fi monitorizaţi şi în lipsa unor dezbateri publice adecvate. Modificarea acestei direcţii nu va fi uşoară".

"În ultimul deceniu, Google, Facebook şi Amazon au devastat economia creativă - afectând jurnalişti, muzicieni, autori, producători cinematografici. În următorul deceniu, giganţii din domeniul IT se vor folosi de dominaţia în domeniul inteligenţei artificiale pentru a reconfigura şi piaţa serviciilor, inclusiv transporturile, sistemele medical şi de retail. Cu ce rezultate? Pentru a oferi doar un exemplu, Goldman Sachs raporta recent că vehiculele fără şofer (o tehnologie dezvoltată atât de Google, cât şi de Apple) ar putea elimina 300.000 de locuri de muncă anual în următoarele peste două decenii. Oare vom fi pregătiţi pentru valul de şomaj generat de revoluţia inteligenţei artificiale? Politicienii evită problema", constată WSJ.

Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, oferea de curând asigurări site-ului de ştiri Axios că nu vor apărea schimbări semnificative în următorul secol: "Cred că este atât de mult în viitor - mă refer la problema înlocuirii locurilor de muncă americane de inteligenţa artificială - este atât de îndepărtată, încât nici măcar nu o urmăresc".

"(...) Ideea este că ne grăbim spre universul inteligenţei artificiale aproape fără nicio dezbatere politică referitoare la implicaţii. Tehnologia digitală a devenit esenţială bunăstării personale şi economice a tuturor oamenilor, dar deciziile despre modul de concepere, de operare şi dezvoltare nu au fost votate deloc de nimeni. Aceste decizii sunt luate în mare parte de directorii şi inginerii de la Google, Facebook, Amazon şi de la alte companii principale, fiindu-ne impuse celorlalţi fără a fi monitorizate şi reglementate. A venit vremea ca aceste lucuri să se schimbe", subliniază editorialistul WSJ, semnalând că principalele companii online deja îşi îndreaptă atenţia spre diverse sectoare economice - Amazon vrea să achiziţioneze grupul de alimentaţie Whole Foods, Verily (fostul Google Life Sciences, aparţinând Alphabet) produce dispozitive medicale, Waymo (divizia Alphabet de vehicule fără şofer) colaborează deja cu firma Avis, iar Facebook va lansa emisiuni televizate anul acesta.

"Lipsa de transparenţă poate fi observată şi în proliferarea «ştirilor false» - răspândirea deliberată, adesea în scopuri politice clare, a dezinformării online. Facebook probabil ştie mult mai multe decât a anunţat public despre forţele aflate în spatele epidemiei de ştiri false", atrage atenţia WSJ.

Cercetătorii Phillip Howard şi Robert Gorwa, de la Universitatea Oxford, scriau recent în Washington Post că Facebook are metadate pentru identificarea cu precizie a conturilor care au răspândit ştiri false în timpul campaniei alegerilor din SUA.

"Iar în cazul Google, softul AdSense, care a furnizat cea mai mare parte a veniturilor utilizatorilor est-europeni care au transmis masiv ştiri false în timpul scrutinului prezidenţial american din 2016, cunoaşte foarte bine adresele IP şi datele conturilor bancare ale furnizorilor de ştiri false", insistă WSJ, notând că vor apărea şi probleme mari legate de protejarea datelor private.

"O parte a soluţiilor ar putea fi măsuri mai agresive de combatere a concurenţei neloiale. Prin impunerea unei amenzi de 2,7 miliarde de dolari (2,4 mld euro) companiei Google în iunie, Uniunea Europeană a arătat clar că scopul său este menţinerea concurenţei la nivelul pieţei comunitare. Autorităţile de reglementare din SUA au aplicat standarde mai puţin solicitante (...)", concluzionează WSJ.