WSJ: Efectele crizei din Europa de Vest, resimţite inclusiv în R.Moldova

În timp ce muncitorii imigranţi de la periferia Europei şi-au pierdut locurile de muncă sau şi-au văzut salariile diminuate, sumele de bani trimise de ei în ţările de origine au scăzut considerabil. Totodată, rata şomajului a crescut pe măsură ce muncitorii rămaşi fără locuri de muncă s-au întors în comunităţile din care au plecat în căutarea unei vieţi mai bune.

Această dislocare se traduce prin creşterea presiunii asupra guvernelor. Astfel, au avut loc demonstraţii în acest an în România, Croaţia şi Serbia. Republica Moldova, fostă republică sovietică şi cea mai săracă ţară din Europa, a fost cea mai dependentă de fondurile trimise în ţară de moldovenii care muncesc în străinătate, atât în Occident, cât şi în Rusia.

În localitatea Răciula, locuitorii susţin că aproximativ jumătate dintre cele 700 de familii din sat au un membru care lucrează în străinătate.

Majoritatea imigranţilor îşi cheltuiesc salariile pe traiul zilnic şi renovarea caselor, susţin experţii. Doar puţini iniţiază afaceri atunci când se întorc acasă. Acest lucru a ajutat la crearea unui ciclu în care generaţii succesive au fost nevoite să plece de acasă pentru a găsi un loc de muncă.

Premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat că încearcă să schimbe acest lucru. El încearcă să îmbunătăţească sistemul juridic, să reducă birocraţia şi să combată corupţia pentru a încuraja investiţiile. El încearcă, de asemenea, să le facă viaţa mai uşoară moldovenilor care vor să lucreze legal în UE sau să se întoarcă acasă.