Yemenul a plonjat într-un haos total odată cu demisiile preşedintelui şi Guvernului

Guvernul yemenit, numit în urmă cu trei luni, şi-a prezentat demisia preşedintelui Abd Rabbuh Mansur Hadi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, calificând această decizie drept "irevocabilă".

Ulterior, preşedintele Hadi, aliat al Washingtonului în lupta împotriva Al-Qaida, a demisionat afirmând că Yemenul a ajuns într-un "impas total", potrivit unei scrisori a cărei copie a fost obţinută de AFP.

Dar decizia sa a fost respinsă de Parlamentul care urmează să se reunească de urgenţă duminică pentru a analiza situaţia.

Semn al faptului că această criză nu conteneşte să se extindă, patru provincii din sudul Yemenului, regiune altădată independentă, au decis să refuze ordinele trimise de capitală unităţilor militare locale şi să nu se supună decât celor loiali lui Hadi.

Violenţele care afectează Yemenul din vară generează temeri privind o prăbuşire totală a statului, aşa cum s-a întâmplat în Somalia. Preşedintele Hadi s-a dovedit un aliat crucial al Statelor Unite, permiţându-le în special să desfăşoare atacuri cu avioane fără pilot împotriva militanţilor Al-Qaida pe teritoriul său.

Yemenul este baza Al-Qaida în Peninsula Arabă (AQPA), considerată de Washington drept aripa cea mai periculoasă a reţelei extremiste, care a revendicat atentatul împotriva Charlie Hebdo la 7 ianuarie.

Statele Unite au anunţat că urmăresc situaţia şi că susţin o tranziţie politică "paşnică", fără să aibă în vederea modificarea dispozitivului lor la faţa locului.

Dar, în cursul serii, un oficial din cadrul Departamentului de Stat a anunţat o nouă reducere a personalului ambasadei din cauza "schimbării situaţiei privind securitatea". "Continuăm să funcţionăm normal dar cu personal redus".

În scrisoarea sa de demisie, premierul Khaled Bahah a vorbit despre intenţia sa de a se demarca de preşedintele Hadi, contestând concesia făcută de acesta miliţiilor şiite.

Miliţiile Ansaruallah, denumite şi Houthis, care au preluat în septembrie controlul unei mari părţi din Sanaa, cer mai multă influenţă în instituţiile statului şi contestă proiectul de Constituţie care prevede transformarea Yemenului în stat federal cu şase regiuni.

Miliţiile şiite sunt în continuare omniprezente în jurul palatului prezidenţial al cărui control l-au preluat marţi, în pofida unui acord prin care îşi iau angajamentul să se retragă din acest sector şi de la reşedinţa premierului şi, mai ales, să îl elibereze pe şeful de cabinet al preşedintelui, Ahmed Awad ben Mubarak, răpit sâmbătă.

În contrapondere, preşedintele Hadi a promis miercuri să modifice proiectul de Constituţie. În plus, acordul prevede ca Houthis, precum şi mişcarea sudistă sau alte facţiuni politice, "private de o reprezentare echitabilă în instituţiile statului, să aibă dreptul de a-şi numi reprezentanţi în aceste instituţii".

În pofida acestor concesii importante, nu a fost semnalată nicio retragere a Houthis, iar şeful de cabinet al preşedintelui nu a fost eliberat.

Emisarul ONU Jamal Benomar, care sosit la Sanaa joi după intensificarea violenţelor, le-a cerut reprezentanţilor forţelor politice să "rezolve orice divergenţă (...) prin dialog".

Preşedintele Hadi a fost ales în 2012 după plecarea lui Ali Abdallah Saleh, îndepărtat de la putere în cadrul valului de revolte din timpul Primăverii Arabe.

Guvernul a fost numit în virtutea unui acord de pace care a pus capăt, în septembrie, luptelor după intrarea miliţiilor şiite în capitală. El a fost respins încă de la depunerea jurământului în noiembrie de către fostul preşedinte Saleh şi aliaţii săi din cadrul miliţiei şiite.

În acest climat de criză generală, un alt focar de tensiune ar putea provoca un nou val de violenţe.

Joi, trei bărbaţi înarmaţi aparţinând unor triburi sunnite din provincia Marib, la est de Sanaa, au fost ucişi într-o ambuscadă organizată de miliţii şiite, care au pierdut şase persoane, potrivit unui nou bilanţ furnizat de o sursă tribală.

Şeful miliţiei şiite, Abdel Malek al-Houthi, a ameninţat la 4 ianuarie că va prelua controlul acestei provincii bogate în petrol şi gaz natural, pe care miliţia o râvneşte de când a intrat în capitală, în septembrie.

Dar triburile sunnite din această regiune, unde s-a implantat şi Al-Qaida, nu au încetat să afirme că se vor opune prin forţă, iar alte triburi sunnite din restul ţării au trimis întăriri la Marib.