Zeci de mii de croaţi au manifestat la Vukovar împotriva introducerii unor inscripţii bilingve

Potrivit televiziunii croate naţionale, manifestanţii au cerut autorităţilor să nu aplice o lege care prevede utilizarea inscripţiilor bilingve în localităţile în care o minoritate reprezintă o treime din populaţie, aşa cum este cazul sârbilor din Vukovar, un oraş devastat de către rebeli sârbi în timpul Războiului de independenţă a Croaţiei (1991-1995).

Veniţi din întreaga Croaţie, manifestanţii au defilat fără incidente, încadraţi de un important dispozitiv de poliţie. Răspunzând unui apel lansat de o organizaţie a foştilor combatanţi, ei au reclamat introducerea unui moratoriu pe o perioadă de 50 de ani cu privire la utilizarea scrierii chirilice la Vukovar.

Un ultim recensământ, efectuat în 2011, ale cărui rezultate au fost date publicităţii recent, arată că sârbii reprezintă peste o treime din populaţia Vukovarului, dar şi a altor aproximativ 20 de localităţi din această ţară, care urmează să adere la Uniunea Europeană (UE) la 1 iulie.

Guvernul a anunţat, în mai multe rânduri, că va aplica această lege la Vukovar, aşa cum se întâmplă de mai mulţi ani în regiunea Istria (nord-vest), unde există o importantă comunitate italiană.

După proclamarea independenţei croate faţă de fosta Iugoslavie, separatişti sârbi, susţinuţi de către fosta armată federală iugoslavă şi regimul aflat la vremea respectivă la putere la Belgrad, au lansat, în august 1991, o campanie militară la Vukovar.

Aproximativ 1.600 de persoane, dintre care 1.100 de civili, au fost ucise în câteva luni, în cursul unui asediu şi după cucerirea oraşului, iar aproximativ 20.000 de croaţi au fost expulzaţi din Vukovar. Bombardamente sălbatice, practic, au ras acest oraş.

După război, oraşul Vukovar a fost plasat sub administraţie ONU şi a fost reintegrat administraţiei croate, în 1998. Relaţiile dintre comunităţile sârbă şi croată au rămas tensionate.

Sârbii sunt cea mai importantă minoritate etnică în Croaţia, reprezentând patru la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori ai ţării.

Respectarea drepturilor minorităţilor este una dintre principalele condiţii impuse Croaţiei de către UE.

În urma dezmembrării sângeroase a fostei Iuguslavii în anii '90, cele şase foste republici care formau fosta federaţie sunt, în prezent, independente. Slovenia a fost prima care a aderat la UE, în 2004, iar altele se află în diverse stadii în cadrul procesului lor de aderare la blocul celor 27.